(Foto Guliver/Getty Images)
Femeile din România au o speranță medie de viață astăzi de 79,1 de ani. Bărbații au o speranță medie de viață cu 7 ani mai mică (71,7 ani în 2018). Speranța de viață e în creștere și încă ușor departe de media europeană care depășește 80 de ani.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani la bărbați și de 61 de ani la femei. Adică, femeile iau în medie cu 7 ani mai mult pensie din sistemul public și au vârsta standard de pensionare redusă cu 4 ani. Un total de 11 ani. Începând cu 2006, femeile au asimilată ca perioadă de cotizare și perioada de creștere a copilului (2 ani/ 3 ani dacă copilul are probleme de sănătate). Cu fiecare copil mai reduci perioada de muncă și grăbești pensionarea cu 2 ani (sigur, acesta nu este însă un motiv să faci copii). Media copiilor născuți în România este de un copil pe familie, în anul 2018 s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 52 de ani, la această statistică contribuind din plin și migrația din România. 11 ani diferența între bărbați și femei se transformă în 13 ani. Nu e puțin. Nu e mică diferența de gen. În bani e enormă.
Stagiul complet de cotizare încă diferă substanțial (se va egala între bărbați și femei abia în 2030, la 35 de ani). La bărbați deja este 35 de ani începând din 2015. La femei este, în momentul de față, de 31 de ani. Bărbații trebuie, deocamdată, să muncească și să cotizeze la Pilonul 1 cu 4 ani mai mult decât femeile. Diferența de gen se apropie lejer de 17 ani: 10 ani stagiu de cotizare mai mic și 7 ani perioadă de beneficiu mai mică, în defavoarea bărbaților.
Pensionarea completă se face dacă se îndeplinesc cumulativ cele două condiții: vârsta standard cu stagiul complet de cotizare. Asta înseamnă că, dacă nu ai atins vârsta, nu te poți pensiona fără penalități din pensie dacă nu ai și stagiul complet de cotizare.
Ideea este că între bărbați și femei, atunci când vorbim de pensionarea în sistemul public (Pilonul 1), există o discriminare de gen evidentă. În defavoarea bărbaților. Bărbații cotizează mai mult la sistem, trăiesc mult mai puțin și ies mai târziu la pensie. Pilonul 1 de pensii este un sistem vădit discriminator, în devafoarea bărbaților.
Din păcate, pentru că sistemul public de pensii este falimentar (destructurat sistematic de natalitatea în scădere de la an la an, speranța de viață în creștere, pensiile speciale și migrația), corectarea diferențelor de gen evidente nu se va face în viitor în jos, ci în sus pentru femei.
Soluția pentru a scăpa și de astfel de probleme este o reformă din temelii a sistemului public de pensii, concentrată pe câteva principii de bază:
- Eliminarea completă a „specialilor” din sistem și recalcularea pensiilor speciale prin aducerea lor la nivelul celor normale, bazate pe contributivitate;
- Toate pensiile alimentate de la buget (inclusiv cele ocupaționale) să se bazeze pe contributivitate la sistem;
- Uniformizarea condițiilor de pensionare pentru toate categoriile de pensii și venituri asimilate lor (pensii speciale, pensii ocupaționale): aceeași vârstă standard de pensionare, același stagiu minim de cotizare, același stagiu complet de cotizare;
- Creșterea graduală cu fiecare generație nouă ce intră în câmpul muncii, pe un calendar asumat de către întreaga societate, a contribuției către Pilonul 2 de pensii dublată de întărirea supravegherii și reglementării acestui sector în sensul unei protecții reale a drepturilor contribuabililor și în sensul oferirii unui minim de garanție sistemului. La final, când în 20 - 30 de ani toți vor fi pe Pilonul 2, statul să privatizeze complet Pilonul 2 transformându-l în Pilon 3. În paralel, după o perioadă de 10-15 ani de cotizare la Pilonul 2, contribuabilii să poată opta pentru mai multe scheme de risc. Banii din Pilonul 2 să fie limitați la maxim în a fi investiți în titluri de stat sau proiecte ale statului;
- Posibilitatea ca pentru 10-15 ani cotizația către Pilonul 2 să poată fi plasată de administratori în depozite bancare la termen cu risc scăzut și nu în titluri de stat. Accesul băncilor de stat la banii din Pilonul 2 să fie foarte limitat dacă nu chiar restricționat complet.
- Deducerea fiscală completă a contribuției suplimentare către Pilonul 3 pentru care optează un salariat (și nu până la un plafon de 15% din salariu brut cum se intenționează acum).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
364.621 lei – pensie.
150.815 lei – profesor la Universitatea „A.I. Cuza” Iași- Facultatea de Drept.
140.040 lei – ministru al Justiției.
119.772 lei – indemnizații de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Total: 775.248 lei/an, sau 64.604 lei/luna, aproximativ 14.000 euro/luna.
Apoi, cu privatizarea totala a pilonului 2 si aici este discutabil. Cum sa risti toata cotizatia la pilonul 2 !!?? Eventual se poate gasi o formula de majorare a contributiei la pilonul 2 , cu diminuarea corespunzatoare a punctajului la pilonul 1 , la alegerea fiecaruia.
60% din barbatii romani (si sunt optimista, aici) nu stiu nici macar sa gaseasca aspiratorul, sau sa puna vasele in masina de spalat vase, in cazul in care aceasta exista. Daca iau un tanar corporatist de pe calea Victoriei maine, sansele ca el sa stie cum sa schimbe un scutec sunt, optimist 3/10.
Indiferent de nivelul de educatie sau salarizare, femeia va avea grija si de copii, si de parinti, ai sai sau ai partenerului. (Daca se trezeste vreun domn pe aici sa imi spuna ca nu, el are grija de copii sau de parinti, poate face parte dintr-o minoritate mai sus mentionata).
Peste tot in lume femeile se pensioneaza mai devreme, din exact aceste motive; adunati salariul unei bone cu al unei ingrijitoare de batrani si cu unul al unei menajere, platiti-le pe femei, de la stat, cu aceste salarii combinate, si taxati-le.
Apoi vom vedea cum sta balansul intre ei si ele.
Intre timp, mai ales in Romania, scrieti niste baliverne.
--Peste varsta de 50 ani sunt cate 5-6 femei la un barbat !!! Se vede clar si pe site-ul de matrimoniale,, ! Bine spunea ,candva un politician roman ca;
--In viitorul apropiat va functiona matriarhatul ,,in defavoarea patrirhatului ,
1.Natalitatea care pentru a creste trebuie mai intai sa se asigure un venit/copil decent ( alocatii+ sprijin de stat + burse)
2.Crearea unui cadru legislativ propice ramanerii tinerilor in tara deoarece absolventii ( in special cei cu pregatire superioara) sa ramana in tara deoarece emigrarile lasa un gol mare in bugetul de pensii.
Diferenta de gen este departe de cei 17 ani: 3,9 ani stagiu de cotizare mai mic la aceasta data pt. femeile care nu continua pana la 65 de ani si 3,6 ani datorita diferentei in speranta de viata la varsta de 65 de ani. Ambele sunt in scadere in urmatorii 5 ani. Total 7,5 ani. La mai putin de jumatate de cifra de 17 ani avansata de dumneavoastra.
In ceea ce priveste sist. de pensii, cred ca trebuie privita nu numai speranta medie de viata ci si speranta medie de viata dupa 65 de ani (life expectancy at age 65).
Sp. medie de viata este o medie care include mortile premature, inclusiv la varsta tineretii. De ex. in accidente diverse, crime, sinucidere, diverse boli. Mortile premature au incidenta mai mare la barbati, care adopta, in medie, in mai mare proportie diverse comportamente riscante si, de asemenea, sunt cei care profeseseaza in domenii cu risc mare. Sp. medie de viata ne spune mai degraba ca mai multe femei ajung la varsta pensionarii decat barbati.
Speranta de viata la 65 de ani ne spune cati ani putem spera, in medie, sa beneficiem de pensie. Aici, conform datelor Eurostat din 2016, dif. intre femei si barbati era, in Romania, de 3,6 ani in favoarea femeilor. Era de 14,7 ani la barbati si de 18,4 ani la femei. (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Life_expectancy_at_age_65,_1980-2016_(years).png)
Femeile care mai au un loc de munca la varsta pensionarii, pot, de curand, daca doresc, sa solicite angajatorului mentinerea in activitate pana la varsta de 65 de ani.
Dupa legea pensiilor deocamdata in vigoare nu este redusa varsta de pensionare cu 2 ani pentru un copil; in viitoarea este redusa, dar numai de la un numar de copii in sus (din memorie cred ca 3).
Va reamintesc ca si tatii pot beneficia, de cativa ani buni, daca doresc, de concediul de crestere a copilului, in ac. cond. de stagiu ca si mamele. Pt. cei mai in varsta nu mai putem schimba ce a fost; ei nu au putut beneficia.
Consider ca tb. sa existe un echilibru intr-o societate cat de cat dezvoltata si cu interesele personale legitime care aduc un beneficiu si societatii, cum ar fi cel de a putea avea, creste, educa un copil si a avea si satisfactii din alta munca. Si cresterea copiilor presupune munca. In tara noastra asta a fost realitatea; munca in gospodarie in general a cazut, in medie, in mult mai mare masura, pe umerii femeilor.
Va rog sa puneti creionul pe hartie si sa vedeti ca, la valorile stabilite de lege pt. cresterea completa a stagiului de cotizare la femei pana la egalizarea varstelor de pensionare, pt. varsta la care, pana de curand, contractul de munca inceta de drept, la calculul pensiei in functie de contributivitate, femeile sunt usor defavorizate.