Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Adriana Denisa Cristodor, care l-a trimis în judecată pe torționarul Vișinescu, propusă procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică de la Parchetul General

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a făcut luni propuneri pentru ocuparea unor funcții de conducere în Ministerul Public. Pentru funcția de prim-adjunct al Procurorului Peneral, Predoiu l-a propus pe actualul Procuror General interimar, Bogdan Licu. Iar pentru funcția de adjunct al Procurorului General, pe Maria Magdalena Militaru.

Pentru posturile de adjunct la DIICOT și DNA au fost propuse Oana Daniela Pâțu și, respectiv, Mădălina Scarlat. Funcția de Procuror Şef al Secţiei parchetelor militare a Parchetului General ar putea fi ocupată de Cătălin Ranco Pițu, cel care a instrumentat ancheta în dosarul Revoluției și i-a trimis în judecată pe Ion Iliescu și pe Gelu Voican Voiculescu.

Iar propunerea pentru funcția de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este Adriana Denisa Cristodor, cea care l-a trimis în judecată pe torționarul Alexandru Vișinescu, condamnat la închisoare pentru crime împotriva umanității.


Bogdan Licu - o propunere controversată

Propunerea lui Bogdan Licu este considerată una controversată, acesta fiind acuzat că și-a plagiat teza de doctorat „Corupția – risc major la adresa securității naționale”,  susținută sub coordonarea lui Gabriel Oprea la Academia SRI.

Predoiu și-a susținut însă decizia, în conferință de presă, spunând că „nu există niciun verdict oficial al unei autorităţi competente în domeniu care să stabilească în speţa respectivă dacă domnul Licu a plagiat sau nu a plagiat, că despre asta este vorba.”

„Nu cunosc la ora asta dacă sunt proteste sau nu, eu ştiu că nu, pot fi păreri, opinii pro sau contra, oricine are dreptul la această opinie, chiar şi ministrul Justiţiei. Ceea ce am avut în vedere în ceea ce-l priveşte pe domnul procuror Bogdan Licu a fost în primul rând faptul că a avut curajul profesional să lanseze, să relanseze dacă vreţi, Dosarul Revoluţiei, foarte greu de refuzat un procuror care şi-a asumat o astfel de decizie. Pe lângă experienţa pe care cred că nu o poate contesta cineva şi travaliul pe care l-a depus în această perioadă de interimat la Parchetul General”, a afirmat ministrul Justiției.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult