„Stresul e greu de evitat, ne este imposibil să îl evităm. Suntem în era în care orice ne stresează, de la condus până la faptul că ajungem acasă și suntem stresați că nu avem ce pune pe masă, pentru că nu am avut ce să gătim. Stresul face parte din viața noastră. Nu putem să îl evităm, dar cu o dietă echilibrată, cu un somn odihnitor deja ne încărcăm bateriile și facem față mai bine stresului. Este important să obținem un echilibru între alimentație, somn, odihnă și un pic de mișcare”, spune Simona Stoica, medic medicină generală MedLife. Aceasta vorbește despre cum poți să te menții sănătos într-o lume haotică, dar și despre cea mai bună atitudine în momentul în care începi să ai probleme de sănătate.
„Pentru sănătatea dvs., evitați consumul de sare, zahăr și grăsimi”. Acest îndemn a devenit un fel de muzică de fundal, la care nu mai ești atent. Ce înseamnă el?
Toate aceste trei elemente trebuie să fie în dieta noastră zilnică, dar, în exces, provoacă ravagii în organism. S-au făcut studii și s-a constatat că sarea în exces ne duce la boli cu un impact mare asupra organismului, cu insuficiențe renale, cu tot felul de insuficiențe cardiace, hipertensiune, boli cronice pe care nu le putem trata decât medicamentos.
Apoi e un lanț: odată ce iei anumite medicamente, încep să fie afectate și diverse organe de efectele adverse. Sarea, zahărul, grăsimile sunt factori de risc cardiovascular mari. Trebuie să păstrăm un echilibru, odată ce ne protejăm, ne protejăm de o paletă mare de afecțiuni. Zahărul îl găsim și în fructe. Dacă mănânci un kilogram de cireșe, acestea conțin foarte mult zahăr. Eu recomand să bem apă plată și cam atât. Toate sucurile, inclusiv cele naturale au zahăr. Poți să bei un pahar de suc natural, proaspăt stors, dimineața. Dar atât. În plus, toată această aciditate din sucuri ne afectează mucoasa gastrică.
Mai este un factor care simțim că ne îmbolnăvește zilnic, iar acesta este stresul. Ce este de făcut în legătură cu el?
Stresul e greu de evitat, ne este imposibil să îl evităm. Suntem în era în care orice ne stresează, de la condus până la faptul că ajungem acasă și suntem stresați că nu avem ce pune pe masă, pentru că nu am avut ce să gătim. Stresul face parte din viața noastră. Nu putem să îl evităm, dar cu o dietă echilibrată, cu un somn odihnitor deja ne încărcăm bateriile și facem față mai bine stresului. Este important să obținem un echilibru între alimentație, somn, odihnă și un pic de mișcare. E foarte important să avem un echilibru al meselor, să nu ne lipsească micul dejun, prânzul și cina, în cantități reduse, nu în exces până ne săturăm.
Cum să îți schimbi însă alimentația la o vârstă la care ți-ai format deja niște obiceiuri și îți este greu să renunți la ele?
În cazul adulților, este o provocare. Ei deja au anumit stil de viață, au un anumit tip de alimentație, au impresia că un anumit aliment le face bine atunci când sunt stresați: iau un cub de ciocolată, dar de fapt o termină pe toată, sau beau o cola ca să se revigoreze. De fapt, acea ciocolată nu face altceva decât să ne păcălească, să ne elibereze mai mulți hormoni ai stresului, să ne suprasolicite, inclusiv pe glandele suprarenale.
Ce recomandări realiste puteți face ca medic?
Unui adult i se face rău, vede că nu se simte bine din cauza mâncării și spune: Gata, de mâine mănânc sănătos. Și îl ține maximum o săptămână, după care o ia de la capăt: Dar de ce? O viață am! La un screening anual vedem un profil lipidic, o glicemie, analizele de ficat și rinichi și stăm de vorbă. Primul lucru pe care îl întreb este: Ce ai mâncat azi? Prima dată spune: Am mâncat sănătos, am fost la cantină, am mâncat mâncare gătită. Când îl întreb ce altceva a mai mâncat mai spune că a băut vreo patru cafele și a mâncat nu știu ce covrigei. Ne dăm seama că toate aceste acțiuni de mânca sunt involuntare și începem să le conștientizăm. Și îl mai chem la trei luni la consult, mai vedem niște analize. În momentul în care și-a format un program de mâncat vede că este ok. Numai prin consiliere, putem, ușor-ușor, să schimbăm un adult. Așa se întâmplă de obicei, dar sunt și oameni care au zis: De mâine mă fac vegan. A fost un impact major asupra organismului, nu poți să treci de la o dietă haotică la veganism.
Ce impact ar avea niște programe de mâncare sănătoasă în școli, asupra sănătății generației viitoare, asupra României?
Generația care își crește copiii acum măcar conștientizează riscurile, copiii măcar încep să crească cu aceste lecții de prevenție, că e important ce mâncăm, că trebuie să avem anumite ore pentru masă. Pe mine, ca medic, mă bucură mult când văd că îmi vin paciente cu copii mici care mă întreabă cum trebuie să facă diversificarea, ce trebuie să le dea de mâncare. Numai că existe foarte multe tentații, foarte multe fast-food-uri peste tot. Sunt mult prea mult pentru o masă. Un program de mâncare sănătoasă în școli ar fi minunat. Dacă ar exista o masă în școli ar fi minunat. Dacă de mâine i-am învăța pe copii să mănânce sănătos. Ar fi un impact major.
Vedeți însă și copii care se îmbolnăvesc din cauza alimentației?
Sunt foarte multe cazuri și am constatat că mulți dintre ei stau mult timp cu bunicii. Bunicii nu țin cont atât de mult și spun: Lasă că am mai crescut eu copii și știu ce să le dau să mănânce, nu are nimic dacă le dau ceva dulce. Sunt și părinți foarte ocupați, foarte stresați cu munca, vin acasă și nu mai stau să gătească sănătos copilului. Noi de la adulți trebuie să pornim. Avem foarte mulți copii, din păcate, cu obezitate, cu probleme de creștere, nu se mai dezvoltă armonios din cazua dietei dezechilibrate.
Cei mai mulți români ajung la medic când sunt deja bolnavi. Când ar trebui să ajungă?
La medic trebuie neapărat să ajungă o dată pe an. Este important să ne facem niște analize, niște investigații, ca să știm dacă suntem bine. Bolile cronice nu se dezvoltă într-un timp foarte scurt, nu faci într-un an insuficiență cardiacă sau diabet. Ai niște semne înainte și dacă medicul îți atrage atenția: Vezi că ai glicemia pe nemâncate un pic cam sus, hai să vedem, hai să ne mai vedem peste șase luni. Noi ar trebui să mergem la medic o dată pe an.
De ce nu ajung nici acei români care ar putea avea acces relativ ușor la serviciile medicale la doctor?
Există o categorie de oameni care nu au acces la servicii medicale. Se duc la farmacie, cer „o bulină” că îi doare capul sau îi doare un pic în piept și primesc un antiacid. Sunt și categorii de oameni care nu au timp, sunt foarte ocupați, sunt foarte stresați, uită, până nu îi supără ceva nu se prezintă la medic. Și e partea asta de prevenție pe care o fac firmele care accesează abonamente de la provideri medicali și așa îi mai prindem la medic. La medicul de familie, din păcate, fiind foarte aglomerat, nu are foarte mult timp. Îți dă o trimitere să te duci la specialist. Dacă tu nu te ții de toate drumurile astea, te oprești. Te duci, vezi că sunt analizele cât de cât bune și te oprești. Dar medicul respectiv ți-a zis: Du-te, mai fă un EKG, mai fă o ecografie de cord să vedem cum mai stai cu inima. Dar omul se oprește pentru că nu are cum să facă foarte multe drumuri. E foarte ocupat.
Care este cel mai mare adversar al unui medic?
E greu de spus. Atunci când ai un pacient care nu se ține de tratament. Când ia păreri de la 15.000 de medici și fiecare medic are o anumită viziune medicală. Noi, când privim anumite simptome, ne uităm la mai multe boil. Dacă spui că te doare spatele, noi nu ne gândim doar la coloană: ne gândim și la rinichi, la organe. Și facem anamneza și ne gândim la mai multe diagnostice. În momentul în care vezi că simptomele merg către o anumită boală tu acolo te îndrepți. Pacientul poate să se mai ducă la un alt medic, să-i spună, dar să insiste de altceva și atunci să-i dea un alt diagnostic, pentru că e în acea paletă de diagnostic diferențiar. Și, el ducându-se la cinci medici, când ajunge la al șaselea e greu să excluzi diagnosticele care i s-au dat. De aceea e și nebunia asta: Am fost eu la doctorul ăsta, nu este bun, mi-a zis mie că am altceva. E foarte greu să te lupți cu un pacient care a fost la o groază de doctori. E bună a doua părere, e bună oricând a doua părere, dar nu a zecea. Iar pacienții simt când trebuie să ceară o a doua părere medicală - dacă văd că nu se simt bine după tratament, dacă au o boală gravă.
Ce te faci, ca pacient, atunci când ai trei diagnostice diferite de la trei medici diferiți?
În momentul acela, trebuie să ți le treci pe foaie și să îi spui medicului ce ai făcut. Ce nu ai făcut o să își dea el seama singur. Eu am pacienți care vin de ani de zile la mine și le spun, când au o problemă, să își scrie pe foaie, ce întrebări să pună. E foarte bine când pacientul își notează tot ce vrea să spună, asta îl ajută foarte mult pe medic să meargă într-o anumită direcție.
Ce te faci dacă un diagnostic este greșit?
Am avut pacienți care au avut un tratament și au spus: Nu mă simt bine, am fost la medicul cutare, mi-a dat antibioticul cutare și nu mă simt bine. După șapte zile tot tușesc. O iau de la capăt. E ca și când acel pacient nu a fost tratat niciodată și mă gândesc la un alt diagnostic.
Ce impact are momentul în care este descoperită boala asupra evoluției acesteia?
Pornim de unde am descoperit-o și încercăm să facem cât se poate de mult. În unele cazuri reușim, în altele nu. Dar e foarte importantă și complianța pacientului. De multe ori am avut pacieți oncologici care nu au descoperit la timp ce au și nu mai au puterea să lupte, nu fac față bine situației. Asta e o altă provocare pentru un medic. Un medic nu trebuie să fie doar medic, ci și psiholog. Complianța pacientului la tratament este foarte importantă pentru a trece peste aceste încercări.
Ce analize minime trebuie să faci pentru a te asigura că ai o stare bună de sănătate?
Le recomand pacienților ca, din timpul acela puțin pe care îl au, să se ducă la un medic generalist. Să se ducă să îi spună, să facă un screening anual, să facă analize de sânge, să facă o ecografie abdominală. trebuie să pornim de la investigație, de la analize de sânge, ecografii și primordial este consultul la medicul generalist.
Acest articol face parte din campania ShareLife, organizată de MedLife, care are scopul de a atrage atenția asupra importanței investigațiilor medicale preventive. ShareLife este programul prin care abonații rețelei de clinici MedLife pot oferi o consultație cu 50% reducere cuiva drag.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.