Sari la continut
Republica
Verde

Inteligența artificială a ajuns să analizeze piața în locul tău și să te ajute să afli cauzele care îți afectează recolta. Trei moduri prin care AI poate să ajute fermierii să facă față provocărilor agriculturii moderne

Imagine cu o dronă ajutată de inteligența artificială, care e folosită în agricultură. Foto: ebastian Kahnert / AFP / Profimedia

Foto: ebastian Kahnert / AFP / Profimedia

În ciuda atenției acordate noilor instrumente de inteligență artificială, precum ChatGPT, a provocărilor legate de reglementarea inteligenței artificiale și a scenariilor apocaliptice privind mașinile superinteligente, inteligența artificială este un mijloc util în multe domenii. De fapt, are un potențial enorm de a aduce beneficii umanității, conform platformei The Conversation.

În agricultură, spre exemplu, fermierii folosesc din ce în ce mai mult instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a face față provocărilor care amenință sănătatea umană, mediul și securitatea alimentară. Cercetătorii prognozează că piața acestor instrumente agricole bazate pe AI va ajunge la 12 miliarde de dolari până în 2032.

Cercetătorii văd trei evoluții promițătoare în ceea ce privește dezvoltarea inteligenței artificiale în agricultură:

  • învățarea federată;
  • detectarea dăunătorilor și a bolilor;
  • prognozarea prețurilor.

Roboții, senzorii și tehnologia informației sunt din ce în ce mai mult utilizate în agricultură. Aceste instrumente urmăresc să ajute fermierii să îmbunătățească eficiența și să reducă utilizarea de substanțe chimice. În plus, datele colectate de aceste instrumente pot fi utilizate în sisteme software care utilizează învățarea automată pentru a îmbunătăți sistemele de gestionare și procesul decizional. Cu toate acestea, aceste aplicații necesită, de obicei, schimbul de date între părțile interesate.

Exemplul SUA și lipsa de încredere

Potrivit Organizației Trust in Food, un sondaj realizat în rândul fermierilor din SUA a arătat că mai mult de jumătate dintre aceștia au declarat că nu au încredere în agențiile federale sau în companiile private cu privire la datele lor. Această lipsă de încredere este legată de preocupările privind compromiterea informațiilor sensibile sau de utilizarea acestora pentru a manipula piețele și reglementările în domeniul agriculturii. Prin urmare, învățarea automată ar putea reduce aceste îngrijorări.

Învățarea federată este o tehnică care antrenează un algoritm de învățare automată pe date de la mai multe părți, fără ca părțile să fie nevoite să-și dezvăluie reciproc datele. Ajutându-se de învățarea federată, un fermier pune datele pe un calculator pe care algoritmul le poate accesa, în loc să le partajeze pe un server central. Această metodă sporește confidențialitatea și reduce riscul de compromitere a datelor.

Dacă fermierii pot fi convinși să-și împărtășească datele în acest mod, ei pot contribui la un sistem colaborativ care îi ajută să ia decizii mai bune și să își atingă obiectivele de sustenabilitate. De exemplu, fermierii ar putea pune în comun datele privind condițiile de dezvoltare a unei culturi agricole, iar un model antrenat pe baza tuturor datelor lor ar putea oferi fiecăruia dintre ei previziuni mai bune pentru producție decât modelele antrenate doar pe propriile date.

AI ajută la detectarea dăunătorilor și a bolilor care afectează o cultură agricolă

Mijloacele de subzistență ale agricultorilor și securitatea alimentară globală sunt din ce în ce mai amenințate de dăunători și de bolile plantelor. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU estimează că pierderile anuale la nivel mondial cauzate de boli și dăunători se ridică la 290 de miliarde de dolari, adică circa 40% din producția globală de culturi este afectată.

De obicei, fermierii stropesc culturile cu substanțe chimice pentru a preveni apariția focarelor de boală. Cu toate acestea, utilizarea excesivă a acestor substanțe chimice este legată de efectele nocive asupra sănătății umane, a calității solului și a apei, dar și a biodiversității, așa cum arată platforma Sciendo.

Îngrijorător este faptul că mulți agenți patogeni devin rezistenți la tratamentele existente, iar dezvoltarea unor noi tratamente se dovedește a fi dificilă. Prin urmare, reducerea cantității de substanțe chimice utilizate este extrem de importantă, iar inteligența artificială poate fi o parte a soluției.

Consorțiul Centrelor Internaționale de Cercetare Agricolă a creat o aplicație pentru telefoane mobile care identifică dăunătorii și bolile. Aplicația, denumită drept „Tumaini”, permite utilizatorilor să încarce o fotografie a unui dăunător sau a unei boli suspecte, pe care inteligența artificială o compară cu o bază de date de 50.000 de imagini. De asemenea, aplicația oferă analize și poate recomanda programe de tratament.

Dacă sunt utilizate împreună cu instrumentele de gestionare a fermei, astfel de aplicații pot îmbunătăți capacitatea fermierilor de a direcționa pulverizarea și de a îmbunătăți acuratețea cu care decid cât de multe substanțe chimice trebuie să folosească pe culturile lor agricole. În cele din urmă, aceste eficiențe pot reduce utilizarea pesticidelor, diminuează riscul de rezistență și previn răspândirile care dăunează atât oamenilor, cât și mediului.

AI analizează piața în locul tău

Volatilitatea pieței și fluctuația prețurilor afectează modul în care agricultorii investesc și decid ce să cultive. De asemenea, această incertitudine îi poate împiedica pe agricultori să își asume riscuri pentru dezvoltarea de noi culturi agricole, așa cum avertizează și un raport al OECD.

Inteligența artificială poate contribui la reducerea acestei incertitudini prin prognozarea prețurilor, iar serviciile unor companii precum Agtools, Agremo și GeoPard deja oferă instrumente în acest sens, bazate pe inteligență artificială. Aceste instrumente permit analiza în timp real a punctelor de preț și a datelor de piață și prezintă fermierilor date privind tendințele pe termen lung care pot ajuta la optimizarea producției.

Aceste date le permit fermierilor să reacționeze la schimbările de preț și le permit să planifice mai strategic modul în care fac agricultură.

Dacă reziliența economică a fermierilor se îmbunătățește, crește probabilitatea ca aceștia să poată investi în noi oportunități și tehnologii care aduc beneficii atât fermelor, cât și sistemului alimentar în general.

Inovația umană a produs întotdeauna câștigători și învinși. Pericolele inteligenței artificiale sunt evidente, inclusiv algoritmii părtinitori, încălcările confidențialității datelor și manipularea comportamentului uman. Cu toate acestea, AI este, de asemenea, o tehnologie care are potențialul de a rezolva multe probleme.

Aceste utilizări ale AI în agricultură reprezintă un motiv de optimism în rândul fermierilor. Dacă industria agricolă poate promova utilitatea acestor invenții, dezvoltând în același timp cadre puternice și sensibile pentru a minimiza daunele, AI poate contribui la reducerea impactului agriculturii moderne asupra sănătății umane și a mediului, ajutând în același timp la îmbunătățirea securității alimentare globale într-un timp în care e nevoie mai mult ca oricând de soluții în această direcție.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult