Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ai 100.000 de lei și vrei să îi înmulțești. E mai puțin riscant să investești întrega sumă pe parcursul a 10 luni, decât toată suma odată. Ideea mea de portofoliu

euro - coin

Foto: Idil Toffolo / Shutterstock Editorial / Profimedia

Trăim anumite vremuri în care investițiile sunt extrem de căutate de români, contrar așteptărilor că pandemia ar avea un impact negativ în economie. Tot mai mulți români au început să investească și să fie interesați de acest domeniu. Poate datorită promovării excesive a criptomonedelor sau a creșterii companiilor de tehnologie din SUA, însă putem observa că interesul domeniului a crescut și sper ca acest interes să se vadă și asupra banilor pe care românii îi dețin în bănci, la dobânzi mult mai mici decât inflația.

Cu o inflație care se află în creștere, decizia de a apela la investiții este ideală pentru cei care au o sumă de bani. Dacă analizăm cele mai recente știri care anunță o suprainflație la nivel global, atunci este mai mult ca important ca noi să ne concentrăm pe achiziția de active care ar putea să ne ferească de impactul ei.

Un lucru important pe care îl putem învăța de la cei mai mari investitori este că banii aduc alți bani, iar achiziția de active pentru a dezvolta mai multe surse de venit este mereu o prioritate pentru ei.

Indiferent de suma investită, achiziția de active care să se aprecieze în timp este o soluție bună în orice perioadă prin care trecem.

Un impact pozitiv al pandemiei este și faptul că tot mai mulți români au economisit bani și au început să se gândească la modul în care pot valorifica economiile adunate.

O primă acțiune - să ne protejăm de cursul valutar și să ne schimbăm banii în euro 

Și acum să revenim la întrebarea: Cum am investi 100.000 de lei?

Cred că, în primul și primul rând, ar trebui să fim conștienți că moneda noastră națională pierde anual față de euro. An de an, euro este mai scump cu cel puțin 0,10 lei, iar o primă acțiune este să ne protejăm de acest curs valutar și să ne schimbăm banii în euro. Așa ne-am proteja de inflația din România care este mult mai mare în comparație cu cea din Europa (care și ea este într-o continuă creștere – aproximativ 2,2% la momentul scrierii articolului).

Este deja un pas important dacă ne protejăm de acest schimb valutar ce se anunță să ajungă cât de curând la borna de 5 lei pentru 1 euro.

Faptul că avem 100.000 lei este un plus semnificativ. Am reușit să economisim și să ne gândim la investiții.

Având în vedere perioada în care trăim, criza sanitară și o mult anunțată criză economică, bursele aflându-se la cote maxime cu multe companii care cresc, ideal este ca noi să ne protejăm investiția.

A cunoaște momentul ideal de a investi este imposibil de previzionat și de aici vine recomandarea strategiei de investiție DCA (Dollar-Cost Averaging) care spune să împărțim suma de bani pe mai multe luni pentru a investi constant, în fiecare lună, o sumă de bani.

Este mai puțin riscant să investești cei 100.000 lei în 10 luni (10.000 lei în fiecare lună) decât să investești 100.000 lei dintr-o mișcare. Faptul că investești lunar te ajută să nu lupți contra pieței. Poți achiziționa instrumente financiare la diferite prețuri care într-o lună să fie mai mici și în altă lună mai mari, dar media să fie cea care te va interesa cel mai mult.

Dacă am stabilit și modul de investiție, atunci ajungem și la organizarea portofoliului. Pentru începători, recomandarea ar fi de a studia bine piața, poate, de a parcurge un curs de investiții și de a alege instrumentele care sunt cele mai la îndemână.

Fără să fac o recomandare în acest sens, ci doar îmi exprim opinia (fiecare dintre noi trebuie să ne analizăm tipologia de investitor individual), un portofoliu ar trebui să arate după cum urmeaza: 10-15% cash (te va ajuta să achiziționezi în momentele de coborâre – de criză), 50-55% acțiuni (de preferat un indice care are o mișcare de 7-8-10% anuală în ultimii 20-30 de ani – ar putea fi un ETF care să replice indicele S&P500 (top cele mai mari companii din SUA) sau MSCI World (peste 1.600 de companii din top 10 țări dezvoltate din lume), 5-15% într-un instrument care ar putea să-ți dubleze investiția (exemplu clar ar fi Bitcoin sau alte criptomonede din top 10 capitalizare sau ETF-uri pe acțiuni cu șanse mari de creștere pe domenii precum: technologie, robotică, energie verde), iar pentru protecție, restul de 25-30% ar putea să fie instrumente mai puțin riscante sau instrumente care vor ajuta la creșteri pe o perioadă de incertitudini și anume: aur, argint, obligațiuni și titluri de stat.

Acest protofoliu, care la o primă vedere pare unul complicat, poate fi gestionat dintr-un singur cont de broker sau tranzacționare, iar implicarea ta poate dura câteva minute pe lună, dacă strategia este bine realizată încă de la început.

Privind retrospectiv, ne putem aștepta la un randament minim de 10-15% pe an, dar și cu posibilitatea de a avea creșteri spectaculoare în funcție de procentele atribuite investițiilor cu risc mai ridicat.

Înainte de orice investiție îți recomand să aloci minimum 3 luni pentru a stăpâni bine fiecare instrument de investiție și recomand să începi cu pași mici. Lumea investițiilor poate părea complicată din afară, însă este foarte ușoară, dacă îți stabilești clar obiectivele, strategia și structura portofoliului încă de la început.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar vorbeste si de costuri. De exemplu vorbeste de inflatie , cum apare ea , daca toti romanii ar schimba leii in euro , cum sugerezi tu , ar aparea superinflatia ca prin anii 95 ( sau esti prea mic sa stii) . Apoi vorbeste de costurile pentru platforma de tranzactionare. De exemplu daca investesti 100 de lei lunar , pierzi din start 30 de lei ca taxa de tranzactionare , si daca vrei sa vinzi actiunile inca 30 de lei. Daca nu faci tranzactii lunar iti este aplicata o taxa de inactivitate , daca faci totusi tranzactii esti taxat pentru orice tranzactie. Plus ca marea majoritate a platformelor nu au BVB ( bursa din Ro) . Deci investesti la altii , deci scoti capital din tara. 80 % la suta care joaca activ la bursa sunt pe pierdere ( 80 %). In opinea mea , ai 100000 de lei , cumpara pamant , da-l in arenda, castigi ceva plus ca pamantul nu fluctueaza ca bitcoin . De mancare o sa fie sigur nevoie , de bitcoin nu prea. Cumpara titluri de stat , sunt sigure. Chirie , alta sursa sigura. Educatie , una dintre cele mai bune investitii. Nu va mai luati dupa acesti guru de pe internet , ca la bursa castiga doar cei care sunt in sistem ( brokeri , platforme de tranzactie , marii rechini care lucreaza cu altgoritmi si cu informatii din interior) . De exemplu 90% din bursa din America ii detinuta de 5% din investitori , astia 5% care atunci cand apare un crash sunt oricum aparati de stat .
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult