Sari la continut
Republica
Verde

Ai bea apă reciclată?

Imagine sugestivă cu un pahar de apă de la robinet. Foto: Michael Heim / Alamy / Alamy / Profimedia

Apele uzate din casele noastre sau din apartamentele noastre, la fel ca hârtia și plasticul, pot fi reciclate. Iar asta se poate întâmpla dacă apa uzată ajunge fie la instalațiile municipale centralizate de reciclare, acolo unde există, fie la instalațiile locale de cartier, fie chiar la instalațiile încorporate în marile zone rezidențiale, din nou, acolo unde există.

Potrivit unei analize a platformei The Conversation, în astfel de locuri special amenajate pentru reciclarea apei uzate, cu ajutorul tehnologiei adecvate, apa este purificată, iar cea rezultată poate fi folosită în mod normal pentru curățarea străzilor sau pentru udarea plantelor.

Dacă procesul de tratare este mai complex, scrie în continuare publicația The Conversation, apa rezultată din reciclarea apei uzate poate fi folosită chiar și pentru băut.

Cea mai curată apă potabilă este cea reciclată

În noiembrie 2022, mulți cercetători de la Universitatea americană Stanford au descoperit că apa uzată reciclată nu numai că este la fel de sigură ca apa potabilă convențională, dar poate fi chiar mai puțin toxică decât multe dintre sursele de apă pe care le consumăm zilnic. Motivul: pentru apa uzată reciclată se efectuează un tratament mult mai extins.

Cercetătorii de la Stanford au mai arătat că, în unele cazuri, calitatea apei de reutilizare, în special a apelor tratate prin osmoză inversă, a fost comparabilă cu cea a apelor subterane, care sunt considerate în mod tradițional ca fiind „de cea mai bună calitate”.

Vedere aeriană a rezervoarelor de purificare a unei stației moderne de tratare a apelor uzate. Foto: valentyn semenov / Alamy / Alamy / Profimedia


Pe măsură ce sursele de apă potabilă devin din ce în ce mai rare, cercetarea a fost văzută în urmă cu doi ani ca o veste promițătoare pentru un public din ce în ce mai însetat și pentru companiile de utilități care se luptă să țină pasul cu cererea tot mai mare de apă potabilă.

Combaterea deficitului de apă 

Apa reciclată este un instrument important în lupta împotriva penuriei de apă, se arată și într-un raport ONU din 2017.

Platforma The Conversation spune că apa recilată din apă uzată poate contribui la reducerea presiunii asupra rezervelor limitate de apă dulce, care reprezintă doar 2,5% din toată apa de pe planetă, după cum indică revista Science.

În mai multe părți ale Spaniei, cum ar fi Alicante, apa reciclată este deja utilizată în agricultură și în parcuri, grădini și facilități de agrement. În alte părți de pe glob, inclusiv în Singapore și Namibia, apa reciclată din apă uzată este folosită pentru consumul uman.

În ciuda acestor exemple de bună practică, în alte părți ale lumii oamenii au respins ideea de reciclare a apei, în ciuda siguranței și a potențialelor beneficii. În unele cazuri, această rezistență a apărut după investiții guvernamentale importante în infrastructură.

Acceptarea depinde de utilizare

Imaginați-vă că în orașul în care locuiți s-a propus reciclarea apelor uzate. S-ar putea să fiți de acord cu reutilizarea apei, dar nu în toate situațiile. Cercetătorii spun că există un tipar în ceea ce privește utilizările care sunt considerate cele mai acceptabile. În esență, cu cât o persoană are mai mult contact fizic cu apa reciclată, cu atât este mai puțin probabil să accepte utilizarea ei. 

Cei mai mulți oameni nu au nicio problemă în a folosi apa reciclată pentru a curăța străzile. Dar apar semne de întrebare atunci când apa reciclată este folosită, spre exemplu, pentru duș. Atunci scade gradul de acceptare al apei reciclate. Iar când vine vorba de a o bea, apa reciclată din apă uzată se bucură de o și mai mică încredere, mai scrie The Conversation.

Iar persoanele care se regăsesc în ultima situație rămân prinse într-o logică a contaminării. Mai concret spus, deși procesele de tratare pot garanta că apa a fost complet purificată, chiar până la punctul în care este la fel de sigură ca apa obișnuită de la robinet, oamenii încă simt că le-ar putea face rău un pahar de apă reciclată din apă uzată. Din acest motiv, contactul crescut cu apa crește percepția de risc, reducând drastic acceptarea.

S-ar putea crede însă că vremurile disperate cer măsuri disperate, iar oamenii ar fi, cu siguranță, mai deschiși la a folosi sau consuma apa reciclată în zonele amenințate de secetă. Doar că nu e chiar așa.

Studiile arată că nivelurile de acceptare sunt similare în zone care au niveluri total diferite de disponibilitate a apei. Iar un foarte bun exemplu în acest caz este tot Spania, unde se află una dintre cele mai umede regiuni din Europa (Galicia) și una dintre cele mai uscate (Murcia).

Foto: The Conversation (nivelurile de acceptare pentru diferite utilizări ale apei reziduale reciclate prezintă mici variații între regiunile spaniole Murcia și Galicia 

Deși situația obiectivă a secetei poate fi diferită de la o regiune la alta, ceea ce contează este modul în care oamenii se simt amenințați de aceasta, se mai arată în analiza The Conversation. 

Bere fabricată din apă reciclată de la dușuri 

La finalul anului trecut, CNN relata că în SUA există o bere care conține un ingredient mai aparte: apă reciclată de la dușurile, chiuvetele și mașinile de spălat dintr-o clădire rezidențială din San Francisco.

Producătorii au asigurat că berea este sigură pentru consum datorită unor tratamente care includ microfiltrarea și lumina ultravioletă. De asemenea, aceștia au declarat că își propun ca prin acest produs să atragă atenția asupra importanței reutilizării apei, în situația în care resursele planetei sunt tot mai limitate.

„La nivel global, clădirile folosesc 14% din toată apa potabilă. Aproape nicio clădire nu reutilizează această apă – asta încercăm să schimbăm”, declara pentru CNN Aaron Tartakovsky, CEO și cofondator al Epic Cleantec, compania de tratare a apei din San Francisco care produce berea în colaborare cu o fabrică de bere locală.

Berea de tip Kölsch, o băutură originară din Germania, a fost făcută cu apă gri reciclată de la o clădire de apartamente de lux cu 40 de etaje. Deoarece reglementările de pe piața americană interzic utilizarea apelor uzate reciclate în băuturile comerciale, nu se găsește încă în magazine.

Cum s-a ajuns la colectarea apei reciclate pentru a produce bere? Într-un mod simplu: compania Epic Cleantec a echipat clădirile cu un sistem de reciclare a apei, astfel încât apele uzate nu au mai trebuit să fie transportate la o instalație de tratare la distanță. Sistemul său a reciclat până la 95% din apele uzate. În plus, reprezentanții companiei au mai declarat că căldura recuperată de la apele uzate poate fi folosită pentru preîncălzirea apei de uz casnic.

După cum relata la începutul anului și platforma SpotMedia, industriile din UE, de la cea a alimentelor și băuturilor până la industria chimică și biotehnologie, caută să valorifice materiile din apele uzate. În Amsterdam, spre exemplu, cercetătorii extrag minerale și fibre vegetale din apele uzate pentru a produce materiale compozite pe bază de bioresurse, care pot fi utilizate pentru unele produse cum ar fi băncile din parcuri sau pentru placarea clădirilor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Aș bea apa reciclată dar în zona mea nu se pune problema. Apă curgătoare, pânză freatică la suprafață. Altă problemă am; apa este prea scumpă pentru că sunt consumator captiv al unei firme furnizoare de apă-canal, o firmă de partid. Practic factură mea la apă este mai mare decât a unui locuitor din zona rurală a Valenciei! Și eu stau pe malul Dunării!!!
    • Like 0
  • Am băut apă reciclată dintr-un râu de la şes şi, dacă voi fi nevoit, am să mai beau. Cu condiţia să ştiu cum a fost recilată. Apa pe care am băut-o atunci ştiam cum este „făcută” şi am avut încredere că s-au respectat şi reţetele, şi procedurile. Dar NICIODATĂ n-o să am încredere într-o apă reciclată din România. Corupţia şi inconştienţa din ţara noastră sunt prea mari ca să-mi asum un asemenea risc.
    • Like 0
  • O sa beau cand o sa stiu ca si conducatorii si bogatii lumii, gen Warren Buffet, Zuckerberg, Bill Gates, madame Ursula et Co beau apa asta, si cand amaratele alea de casute ale lor nu vor mai avea piscine, nici macar la subsol, ascunse de ochii muritorilor de rand. Atunci voi bea si eu.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult