Sari la continut
Sustenabilitate

Pont: de ce merg la cumpărături în zilele de marți, miercuri și joi. Și cum să câștigați 40.000 de euro schimbându-vă un mic obicei de consum

Frigider - Profimedia

Foto: Uygar Ozel / Zuma Press / Profimedia

Ți se întâmplă să mergi la cumpărături și să-ți rămână gândul la un produs pe care nu l-ai cumpărat încă? Foarte bine! Nu te grăbi! De cele mai multe ori, avem tendința de a cumpăra anumite lucruri despre care ne spunem că avem nevoie doar din impuls. Uneori poate fi o decizie bună, alteori ajungem să conștientizăm că am mai cumpărat încă un lucru pe care poate nu o să îl folosim justificat de mult, având în vedere prețul plătit. Iată ce să faci atunci când rămâi blocat pe un anumit obiect.

În primul rând, răbdare! Știai că există o regulă a zgârcitului? Spune așa: amână o achiziție până a doua zi. Poate te răzgândești. Psihologii recomandă o perioadă de 24 de ore de așteptare, înaintea unei achiziții importante. În acest timp, vei putea să te gândești în liniște dacă merită cu adevărat să faci acea cheltuială, dacă ți-o permiți și dacă nu cumva va trebui să renunți la alte lucruri importante ca să ți-o poți permite.

Dacă achiziția este mai scumpă, precum ultimul model de smartphone sau o vacanță mai exotică, aplică regula de 30 de zile. Scrie pe o foaie numele produsului, prețul și magazinul unde l-ai găsit și pune bilețelul într-un loc vizibil. Bugetul este limitat și nu le putem avea pe toate. Așa că scrie pe bilețele și 3 lucruri importante la care vei renunța dacă cumperi produsul la care te-ai blocat. Dacă peste 30 de zile vei fi cu gândul tot la el, poți lua în considerare să îl achiziționezi. Dacă gândul dispare, înseamnă că te-ai abținut de la o cheltuială din impuls. 

Ca să conștientizezi sacrificiile pentru a cumpăra produsul respectiv, nu ar strica să îți calculezi câți bani câștigi pe oră, astfel încât să vezi câte ore trebuie să muncești pentru a cumpăra lucrul respectiv. Salariul mediu net în România este de aproximativ 3.300 de lei, ceea ce înseamnă aproape 21 de lei/ oră. Astfel, „plătim” în medie 4 ore de muncă pentru o masă în oraș, 2 ore de muncă pentru cafeaua săptămânală sau 6 săptămâni de muncă pentru un smartphone modern. Sigur, poți să faci alți bani, dar cine știe pentru cât timp, deoarece timpul trece, nu se mai întoarce… și cine știe ce evenimente neprevăzute apar în viață?

Un alt sfat de luat în calcul care te poate ajuta să economisești este să verifici întotdeauna produsele și pe magazinele online. În magazinele fizice vedem și putem atinge produsele, de aceea tindem să luăm decizia de achiziționare mult mai repede, pe când în mediul online suntem ceva mai cumpătați, deoarece avem mai mult timp pentru comparație, analizăm mai bine oferta și vedem opiniile altor consumatori.

Iată o propunere interesantă, aplicată pentru reducerea cheltuielilor lunare: Te provoc ca o zi pe săptămână să nu cheltui niciun leu. Te organizezi astfel încât să nu mai dai bani pe mâncatul în oraș sau pe cafeaua de la cafeneaua preferată și să renunți la orice fel de cheltuială în ziua respectivă. Vei economisi o sumă de bani și îți vei testa ambiția și dorința de a construi un comportament financiar responsabil pe termen scurt și mediu.

Cum să „câștigi” 40.000 de euro 

Mai departe, vorbim despre un alt principiu pentru dobândirea independenței financiare: surprinzător sau nu, este vorba despre risipa alimentară. Ai încercat vreodată să calculezi cât costă alimentele pe care le arunci în fiecare săptămână când faci curat în frigider? Cu siguranță, mulți dintre noi am rămâne surprinși dacă am face acest mic experiment.

În țara noastră, în fiecare an, 2,2 milioane de tone de alimente ajung la gunoi, ceea ce înseamnă peste 6.000 de tone pe zi, România fiind a noua țară din Uniunea Europeană la acest capitol.

Conform cifrelor publicate de Institutul Național de Statistică, 34% din bugetul lunar de venituri al unei familii se duce către achiziția de alimente, din care 16% ajung să fie aruncate la gunoi. Astfel, costurile risipei alimentare în România sunt enorme și se ridică la aproape 17 miliarde de lei, respectiv 150 de lei lunar pentru fiecare adult activ.

Costurile de oportunitate ale risipei alimentare sunt uriașe. Practic, dacă am economisi și investi risipa anuală medie de 1800 de lei per adult activ, la un randament anual de 8%, începând cu vârsta de 25 de ani până la 55 de ani, am obține la finalul perioadei suma de aproximativ 40.000 euro. Da, este corect! Poți calcula și tu cu un calculator științific, sau pur și simplu în aplicația Excel. Folosești formula FV (eng. Future Value), cu următoarele variabile: rata de randament (8%), perioada (30 de ani), plățile pentru investiții (1800 lei). Veți obține suma de 203.909,78 de lei. 

Suntem prea săraci ca să ne permitem luxul risipei de mâncare. Iată câteva reguli de care trebuie să ții cont pentru a evita risipa de resurse atât alimentare, cât și financiare.

În primul rând, să nu mergi la cumpărături nemâncat, ca să eviți să cumperi mai mult decât ai nevoie.

În al doilea rând, evită produsele ambalate individual, care sunt mai scumpe. Caută hrana cu un aport nutrițional ridicat, precum: mere, banane, portocale, morcovi ori stafide. Nu numai că sunt mai ieftine decât majoritatea dulciurilor, dar sunt și mai sănătoase. De asemenea, încearcă să reduci consumul de carne și să diversifici dieta alimentară cu legume de sezon.

Atunci când cumperi cantități mari de mâncare, încearcă să le păstrezi la congelator.

Nu în ultimul rând, pentru un stil de viață sănătos și reducerea cheltuielilor, încearcă să gătești cât mai mult acasă și să reduci pe cât posibil ieșirile la restaurant.

Vă mai dau un pont, care funcționează foarte bine la mine. În general, merg la cumpărături în zilele de marți, miercuri și joi. De ce? Am observat că timpul de așteptare la casă este mai redus și evit astfel să mai pun în coș lucruri de care nu am nevoie. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Domnul Guda s-a specializat în digerarea datelor false întru clocirea de soluţii utopice, total nerealizabile. Zice dumnelui că în RO se aruncă 6000 de tone de mâncare pe zi! Asta ar fi cam 300 grame pe persoană pe zi.. Cine-or fi aruncătorii? Eu împreună cu nevastă-mea aruncăm "raţia" de 600 cam o dată sai maxim de două ori pe an. Cunosc cam o duzină de familii care au cam aceiaşi contribuţie. Bănuiesc că marea majoritate a celor ce trăiec în rural nu aruncă NIMIC, Eventualele rămăşiţe merg la orătăniile din ogradă. Şi atunci cine aruncă cele 6000 de tone zilnic" Vrăjeli statistice. După cum se trag sforile prin România, probabil că 95% din aceste "aruncări" sunt raportări false de pe la supermarketuri, cantine, restaurante, etc cu scopul reducerii taxelor. Pierderi mari - profituri mici, taxe pe măsură.
    Ne intoxicaţi cu aberaţii dle Guda.
    • Like 2
  • în zilele de +marți se face aprovizionarea la raft, produse proaspete, respectiv cele care au timp de expirare spre sfîrșit apar în locația specifică
    • Like 0
  • Unde investiti dv. acum cu 8%? vreau si eu...
    • Like 3
    • @ Renato Aranghelovici
      Zice si el, ca nu-l doare gura...
      • Like 1
    • @ Renato Aranghelovici
      A zis-o in repetate randuri: in indicele BET.
      Anul trecut, acesta a avut o crestere de peste 30%.
      • Like 0
  • Aproape jumatate din cheltuielile saptamanale am scazut de cand merg la cumparaturi cu meniu si lista de ingrediente, nu mai merg la supermarket ci la piata de unde nu mai am tentatii aiurea sa cumpar de foame.La piata merg sambtata dimineata, pt carne comandam la ferma la tara pt 3 luni sau am mai taiat un porc impreuna cu niste prieteni (o pulpa de 22 kg ne-a ajuns pt vreo 3 luni)..
    Calculati voi cat am economisit in ultimii 10 ani. Bonus banii economisiti pe medicamente/doctori/suplimente, ca de racit nu am mai racit.
    • Like 3


Îți recomandăm