Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Igor Dodon (pro Rusia) şi Maia Sandu (pro Europa) vor intra în al doilea tur. Harta votului pe raioane

Socialistul Igor Dodon și candidata proeuropeană Maia Sandu se vor confrunta pe 13 noiembrie în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. 

Igor Dodon a obţinut 48,5% din voturi, iar Maia Sandu, 38,2% din sufragii, după numărarea a 99,5% din buletinele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. 

Aproape jumătate dintre cetăţenii cu drept de vot din Republica Moldova au votat duminică, în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. În 25 de ani Republica Moldova a avut patru șefi de stat: doi aleși direct de popor şi doi votați în Parlament, potrivit Publilka.md.

Candidatul Igor Dodon s-a lansat oficial în campania prezidenţială pentru alegerile din 30 octombrie 2016 cu sloganul „Moldova are viitor”. Liderul PSRM susţine că luptă pentru securitatea statului, neutralitate şi identitate moldovenească. El promite o economie puternică, dreptate socială şi relaţii de prietenie cu Rusia, potrivit news.ro.

Harta pe regiuni a votului arată faptul că moldovenii din Chișinău și din raioanele din centrul țării au votat în majoritatea lor cu Maia Sandu, în timp ce Dodon a câștigat nordul și sudul țării. 

                                                                         Foto Agora.md

„Din acest an începe eliberarea Republicii Moldova. Primul decret va fi cu privire la furtul secolului, pe care hoţii de la guvernare vor să-l pună pe spatele cetăţenilor. Al doilea decret va avea ca scop relansarea relaţiilor economice cu Rusia, iar al treilea va fi contracararea acţiunilor unioniste din ultimul timp, anti-statale şi anti-naţionale”, a declarat candidatul prorus Igor Dodon. 

Candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) a pornit în campanie cu promisiunea că va lupta împotriva corupţiei, afirmând că este cea mai mare problemă a Republicii Moldova. Ea spus că vrea să promoveze în toate structurile de stat doar oameni integri, care nu au comis sau tolerat anterior acte de corupţie. Maia Sandu se declară 100% proeuropeană şi promite că va face tot posibilul pentru a apropia Moldova de UE. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E o populatie care sufera de sindromul Stockholm.
    • Like 0
  • check icon
    După atâția ani de rusificare, chiar și cei ce încă se cred români, sunt la nivel educațional/mental ruși. Rusofoni, în mare măsură sunt cam toți. Așadar, la revedere Rusia, bună venit URSS: noua doctrină politico militară a „fraților” de la răsărit, își arată roadele în timp ce democrația occidentală bolnavă dă americanilor șansa să aleagă următorul lider al „lumii libere” dintre doi păcălici care acum 50 de ani ar fi intrat în Casa Albă doar în vizită ghidată! Dacă nu se schimbă urgent ceva în sistemul politic vestic, trebuie să învățăm limba rusă: chiar și cântând!
    • Like 0
  • Din punctul meu de vedere, Moldova dintre Prut şi Nistru este o cauză pierdută. Imaginaţi-vă că regimul de la Tiraspol ar fi avut o clipă de lucidate şi, anterior acestor alegeri, ar fi recunoscut autoritatea de la Chişinău şi ar fi renunţat la pretenţiile sale... Cu votul din Transnistria, astăzi, Moldova dintre Prut şi Nistru avea un preşedinte pro-rus. Caz încheiat. Deşi ruşii şi ucrainienii nu sunt majoritari în Moldova, votul pro-rus este majoritar. Ce nu înţelegem? Putin are toate atuurile de partea sa pentru a aplica soluţia Crimeea, dar nu are permisiunea Occidentului Încă.
    • Like 1
  • Dragos check icon
    E ca la noi. Prostimea voteaza Dodon si Partidul Comunist, iar oamenii activi si inteligenti voteaza Maia Sandu. Nimic special. Totul e ca moldovenii din diaspora sa iasa masiv la vot. Altfel, dasfidania Basarabia!
    • Like 1
    • @ Dragos
      check icon
      Ați cumva impresia că, la nivel oficial, România nu ar fi spus dosvidanija? Ba da, de mult... Atît timp cît ultima întîlnire la vîrf a fost pe 4 aprilie 2008, cu ocazia unui summit NATO, deci inter alia, nu ca vizită planificată, cred că este clar că Bucureștiul a spus do svidanija de cel puțin 8 ani. Sau aveți cumva impresia că Putin acceptă negocieri privind Rep. Moldova prin intermediari? Dacă da, vă faceți iluzii. Nu mai continui...
      • Like 0
    • @ Dragos
      Maia Sandu e doar o sluga a vestului care abia asteapta sa le faca jocurile, sa bage homosexualitatea, sa vanda bogatiile tarii si cate si mai cate. Maia Sandu e pentru moldoveni cam ce a fost si este Iohannis pentru noi.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult