Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Alegeri în Ungaria: un vot care testează direcția europeană a țării

Ungaria - panorama

foto: Profimedia

Săptămâna aceasta Ungaria merge la vot — un moment care, deși pare să fie de interes intern, are ecouri mult dincolo de granițele sale.

În România trăiesc aproximativ 1,2 milioane de etnici maghiari. Pentru o mare parte dintre ei, politica nu se oprește la graniță. După 2010, sute de mii au obținut cetățenia ungară, ceea ce le oferă dreptul de a vota la alegerile din Ungaria. În teorie, vorbim de 700–800 de mii de persoane. În practică însă, numărul celor care se și înregistrează și votează este mult mai mic — în jur de 150–200 de mii. Și totuși, acest grup relativ restrâns poate înclina balanța: diaspora maghiară este așteptată să voteze în mod covârșitor pentru Viktor Orbán, contribuind concret la menținerea unei majorități politice la Budapesta. Astfel, votul din afara granițelor devine un factor real în definirea direcției unei țări — și, implicit, a echilibrului întregii regiuni. Într-un context în care Europa încearcă să-și consolideze coeziunea și direcția comună, aceste legături transfrontaliere devin mai mult decât o chestiune electorală — devin parte dintr-o discuție mai largă despre integrare, loialitate și viitorul comun al Europei Centrale și de Est.

Pentru mine, această realitate are și o dimensiune personală. În articolele mele despre patrimoniul din Romania am încercat mereu să acord atenție drepturilor minorităților etnice, inclusiv comunității maghiare din România, și importanței de a trata cu grijă moștenirea lor culturală, precum conacele și castelele din Transilvania. Identitatea maghiară își găsește și exprimarea sa în reabilitarea patronimului cu origine maghiară pe teritoriul României.

Prin cartea colegului meu antropolog Jaap Scholten — Tovarășul baron — am înțeles mai bine și dimensiunea istorică a acestui subiect: suferința profundă prin care a trecut, în special, aristocrația maghiară în perioada comunistă. Și la urmă am întâlnit în Cârlibaba destui oameni „on the ground”, în Transilvania, pentru care identitatea maghiară nu este un slogan politic, ci o realitate liniștită, trăită prin limbă, tradiții și comunitate. Poate tocmai de aceea privesc aceste legături dintre identitate, politică și memorie cu o anumită reținere: nu ca pe o simplă mobilizare electorală, ci ca pe rezultatul unei istorii complexe, care cere nuanță, respect și, uneori, prudență.

Există însă și un contrast care merită observat. Maghiarii din România au votat în mod covârșitor pro-european la alegerile din România — un semn clar că, aici, integrarea europeană este percepută ca o garanție pentru păstrarea identității și a drepturilor minoritare. În același timp, la alegerile din Ungaria, votul merge în mare parte în direcția opusă, spre un discurs mai naționalist.

Diferența este, desigur, de înțeles. Ca minoritate în România, există un interes direct într-un cadru european stabil, care oferă protecție și recunoaștere. În Ungaria, însă, aceeași identitate maghiară este exprimată mai degrabă printr-un reflex de suveranitate și consolidare națională. Poate că aceasta nu este o contradicție, ci expresia unor realități diferite. Și totuși, nu sunt sigur că această logică este consistentă.

Nu este tocmai cadrul european cel care oferă cea mai solidă garanție pentru această identitate, indiferent de locul în care este trăită? Nu este tocmai această „dublă loialitate” — locală și europeană — una dintre cele mai valoroase realizări ale ultimelor decenii?

O Europă fragmentată, în care Ungaria continuă să se apropie de Rusia, nu pare să ofere mai multă siguranță nici maghiarilor din interiorul granițelor, nici celor din afara lor. Dimpotrivă. Tocmai de aceea, cu înțelegere pentru loialitățile împărțite ale dlui Hunor Kelemen, aș îndrăzni să le adresez o simplă întrebare: nu credeți că valori precum corectitudinea, toleranța și respectarea minorităților, pe care le-ați votat în România, sunt valabile și în Ungaria?

Nu ar merita ca Ungaria să primească, la rândul ei, aceeași încredere pro-europeană pe care maghiarii din România au oferit-o României anul trecut?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

oameni pe strada - Guliver

România se confruntă de ani buni cu una dintre cele mai mari probleme structurale ale sistemului fiscal: colectarea slabă a taxelor. Discuția publică s-a concentrat de ani de zile pe gap-ul de TVA, unde România are cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană. Mult mai puțin analizată este însă o altă problemă: gap-ul geamăn, de impozit pe profit. Foto: Getty Images

Citește mai mult