Foto: George Călin/ Inquam Photos
Scriu în trenul din București înapoi la Cârlibaba și mă gândesc la propunerile domnului președinte Dan. Practic, el este al doilea președinte la rând care confirmă că statul român este un stat eșuat. Bine – a folosit cuvintele lui –, dar propunerea unui referendum pe tema dacă sistemul judiciar reprezintă poporul român sau un anumit grup de interese înseamnă exact asta: statul a eșuat. Tot sistemul de checks and balances care definește o democrație constituțională nu a funcționat, nu a putut preveni faptul că justiția a fost preluată de un grup de interese – iar acum votăm dacă recunoaștem problema sau o ignorăm.
Când am auzit propunerea domnului Dan, mi-a dat fiori, la propriu – absurditatea și enormitatea de a da aparatului judiciar dreptul de a decide dacă România este sau nu un stat de drept. Și ce se întâmplă dacă voturile ajung undeva la mijloc, jumătate-jumătate? Cum mergem mai departe?
Și totuși, nu pot să-l judec pe domnul președinte. Înțeleg că propunerea lui vine din disperare și neputință și o prefer decât atitudinea domnului Iohannis, care a constatat că România este un stat eșuat și a ridicat din umeri. Domnul Dan nu are alte posibilități într-o democrație constituțională în care el încearcă să joace după reguli, în timp ce ceilalți au trișat. Un referendum – sau, mai corect spus, o consultare a aparatului judiciar – este tot ce poate face.
Am fost câteva zile la București și am constatat că orașul nu este copleșit de un sentiment de panică. Protestele sunt mici, iar lumea mai degrabă se pregătește de sărbători. În ultimul timp mi-am schimbat părerea despre București: începe să arate ca o capitală europeană, cu un nivel al serviciilor potrivit, patrimoniu restaurat și pus în valoare, și un aer cosmopolit, inclusiv datorită numărului de imigranți.
Dar mă și întristează acest lucru. Pentru că, dacă nu avem un stat de drept, bunăstarea și opulența sunt doar spoială. Am mai folosit această alegorie: e ca un măr lucios, cu un vierme care îl mănâncă din interior. Pentru că un stat de drept îi protejează pe cei vulnerabili de cei puternici, nu invers. Iar dacă nu luăm atitudine, copiii și nepoții noștri vor avea o soartă la fel ca a noastră – încă una sau două generații de descurcăreală.
În Cârlibaba a început să ningă, mai e o zi până la Crăciun. Scriu pentru că iubesc țara voastră și sper că veți reuși să deslușiți ceea ce s-a încurcat atât de grav. Vă doresc un Crăciun cu pace, alături de cei dragi – și un viitor la valoarea voastră.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.