Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Alegerile din Germania și fobia de taxe

Merkel, CDU

Foto: Profimedia

Germania trece prin momente memorabile - după 16 ani de Angela Merkel și de CDU, un nou partid și un nou cancelar vor avea posibilitatea de a da startul unei noi ere. Campania electorală nu a fost lipsită de surprize și de evenimente care nu prea fac cinste candidaților - evident, gafele au costat nu doar o bucată din imagine, dar și câteva bune procente în sondaje.

Cel mai puțin afectat „atacurile" mediatice a fost însă preferatul din acest moment, actualul ministru de finanțe, Olaf Scholz (SPD), căruia, în ciuda caznelor rivalului Laschet, nu i s-au putut imputa în mod direct neregularitățile din cadrul ministerului, nu încă, cel puțin.

În orice caz, lăsând la o parte chestiunile de imagine, candidații au încercat să impresioneze prin planurile lor pentru o Germanie post-covid. De altfel, chestiunea covid, dat fiind că se așteaptă atingerea așa-numitei „imunități de turmă" cel târziu la începutul lui 2022, nu a fost considerată prioritară în cadrul polemicilor electorale. 

Temele pe care s-a polemizat totuși au fost numeroase: de la politica externă (în special în contextul crizei din Afganistan) la cea internă - cele mai controversate fiind trecerea la energia verde/chestiunea climatică, problema locuințelor, stabilirea unui salariu minim, finanțarea pensiilor și, nu în ultimul rând, redresarea economiei.

Iar pentru a realiza toate aceste obiective există o acută nevoie de fonduri - rezervele monetare naționale trebuie refăcute, în special după toată seria de programe de sprijin financiar din ultimele 18 luni…

O soluție ar fi imigrația: anual, cel puțin 400.000 de persoane ar fi necesare pentru a acoperi cererea de forță de muncă, calculează directorul Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Detlev Scheele.

Partidul liberal democrat FDP susține propunerea, însă SPD, Partidul de Stânga (Die Linke) și verzii au o soluție cu un efect mai rapid: impozitul pe avere.

SPD dorește nu doar reintroducerea impozitului pe avere (eliminat în 1996), dar și creșterea impozitului pe succesiune, în timp ce verzii - un potențial partener de coaliție - urmăresc impozitarea substanțială a super-averilor.

Deși ambele partide consideră vitală creșterea impozitului pe venit pentru milionari, un impozit pe active ar strânge mult mai mulți bani.

Astfel, în urma dezbaterilor și promisiunilor candidaților de centru-stânga (în special Scholz și Baerbock) privind taxarea averilor, s-a observat un fenomen interesant în cadrul băncilor germane: numeroși antreprenori au apelat la ofertele de consiliere fiscală cu scopul de a-și proteja veniturile - prin noi investiții într-o companie din Elveția sau printr-un transfer de active către fundații din Liechtenstein.

Un simplu transfer de numerar într-un cont bancar elvețian nu mai este demult practicabil: drept consecință a presiunilor internaționale, băncile elvețiene au decis să comunice datele clienților autorităților fiscale din țările de origine ale acestora.

Elveția, ca centru financiar, se caracterizează prin stabilitate, securitate juridică și un nivel ridicat de competență financiară, însă nu oferă nicio protecție împotriva evaziunii fiscale...

Concret, propunerea lui Scholz ar impune o rată forfetară anuală de 1% așa-numiților "super-bogați". Impozitul ar trebui plătit chiar și în lipsă de lichidități, prin vânzarea proprietății, deși daunele pentru stat ar depăși astfel beneficiile - în cazul în care s-ar pierde și locuri de muncă.

SPD și sindicatele, susținătorii ideii, își doresc o redistribuire a venitului: decalajul dintre bogați și săraci s-ar reduce datorită taxei pe avere.

Și totuși, Institutul Ifo (Institutul de Cercetare economică) nu este de aceeași părere: investitorii ar găsi un mod de a menține capitalul în străinătate, evitând plata impozitului în Germania.

În schimb, directorul Ifo, Clemens Fuest, se teme că un nou impozit pe avere ar putea descuraja potențialii investitori, ce ar prefera să-și plaseze investițiile în alte țări - o lovitură pentru economia germană.

O eventuală impozitare a corporațiilor ar fi decisivă în acest sens - aici trebuie însă evitată dubla impozitare. Pe de altă parte, pentru a se evita răspunderea fiscală, activele pot fi pur și simplu plasate într-o corporație.

Într-adevăr, trebuie găsit modul corect în care să fie gestionate astfel de investiții… o politică financiară sustenabilă, care să nu declanșeze o fobie urmată de un exod… în fond, vorbim de Germania, unde fiecare cent contează.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Doamna, faptul ca indivizilor le displace sa fie jupuiti de catre politicieni si birocrati nu e o fobie, dupa cum si faptul ca nu iti place sa fie furat de catre hoti nu e 'fobie fata de furt'!
    • Like 0

Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult