Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Alegerile din Suedia marchează o nouă ascensiune a extremei drepte în Europa

Foto: Profimedia Images

Actualul context politic european arată că apa se retrage de pe plajă și în zare apar deja primele semne de Tsunami. Mai jos am sintetizat de ce alegerile din Suedia marchează o nouă ascensiune a extremei drepte în Europa:

- Un bloc care reunește dreapta și extrema dreaptă a câștigat săptămâna asta alegerile legislative din Suedia, cu o majoritate restrânsă. Drept consecință, partidul de extremă dreaptă „Democrații Suedezi”, condus de Jimmie Åkesson (foto), a devenit a doua forță politică a țării.

- Înainte de alegerile din Italia (din 25 septembrie), unde triumviratul Meloni-Salvini-Berlusconi urmează să obțină majoritatea, alegerile din Suedia marchează o nouă ascensiune a extremei dreapte în Europa.

- Premierul suedez Magdalena Andersson, un social-democrat de centru-stânga aliat cu alte partide de stânga și cu verzii din Suedia, a recunoscut miercuri seară înfrângerea în alegeri.

Jimmie Akessson

- Partidul lui Andersson a câștigat 30% din voturi, rămânând cea mai mare formațiune politică din parlamentul de la Stockholm, ​​dar coaliția din care făcea parte a obținut cu trei locuri mai puțin decât rivalii lor de dreapta și de extremă dreaptă.

-  Conform Euronews, niciodată până acum un guvern suedez nu s-a bazat în parlament pe Democrații Suedezi, marele câștigător al alegerilor, cu 20,6% din voturi, rezultat care l-a propulsat în premieră drept al doilea partid din țară.

- Moștenitorul unui grup neo-nazist, atunci când a fost înființat în 1988, partidul de extremă dreaptă a devenit treptat obișnuit în peisajul politic suedez, intrând în parlament în 2010 cu 5,7%, urcând apoi cu fiecare scrutin, pe un fundal de imigrație ridicată, criminalitate și probleme produse de bandele din Suedia.

- Washington Post scrie însă că s-ar putea ca partidul de extremă dreaptă „Democrații Suedezi” să nu ajungă oficial la putere. Ei pot rămâne din punct de vedere tehnic în afara unui guvern condus de moderați și liberalii de centru-dreapta, dar în mod esențial nu în opoziție. Politica de coaliție are multe complexități, iar disputele cu privire la noul guvern pot dura cel puțin câteva săptămâni. Oricare ar fi rezultatul, se pare că extrema dreaptă crede că are un loc important la masă într-o țară cunoscută pentru politicile sale progresiste.

- Triumfalismul lui Akesson a avut ecou pe tot continentul. Marine Le Pen, lidera de extremă dreapta din Franța, a salutat succesul ca pe un semn al renașterii naționaliste. „Peste tot în Europa, oamenii aspiră să-și ia destinul înapoi în propriile mâini!” a scris Le Pen pe Twitter.

- Dincolo de retorica extremistă, realitatea e că partidele de extremă dreaptă au fost, în ultimul deceniu, beneficiarii prăbușirii așa-numitului „cordon sanitar” instituit de mai multe partide tradiționale pentru a le împiedica să câștige puterea, intrând în coaliții de guvernare în țări precum Finlanda, Austria sau Italia. Și chiar și atunci când nu sunt au ajuns la guvernare, agendele unor astfel de formațiuni politice și-au făcut loc în acțiunile guvernului din țara respectivă. Spre exemplu, guvernul de centru-stânga din Danemarca a adoptat politicile anti-imigrație ale rivalilor lor.

- Ce-i drept, alegerile italiene de la sfârșitul acestei luni sunt de așteptat să ofere poate cea mai emfatică victorie pentru un partid european de extremă dreaptă: Formațiunea politică „Frații Italiei”, care își are originile din mișcarea neofascistă a Italiei, este în prezent lider în sondaje, iar liderul său, Giorgia Meloni, este gata să devină prim-ministru.

- Akesson nu are alianțele politice pe care le face Meloni, dar împărtășește o antipatie față de migrație, Islam și unitatea „globalistă” pe care activiștii de extremă dreapta din Occident au exploatat-o în campaniile electorale.

- Eseistul indian Pankaj Mishra scrie în Bloomberg Opinion că astfel de politicieni „au puține soluții noi pentru crizele economice și de mediu distructive de astăzi”. „Ei pot, totuși, să canalizeze tulburările sociale în avantajul lor, reîncălzind discursul polarizator despre identitățile de rasă, religie și etnie și vânzând la liber mituri ale măreției naționale”, a mai spus Mishra.

- Înaintea alegerilor din această săptămână, premierul suedez a subliniat toxicitatea moștenirii partidului de extremă dreaptă „Democrații Suedezi”. „Există partide populiste de dreapta în multe țări europene, dar democrații suedezi au rădăcini adânci în cultura neonazistă și în alte organizații rasiste din Suedia”, a spus Magdalena Andersson săptămâna trecută într-un interviu pentru The Guardian, subliniind că militanții formațiunii „Democrații Suedezi” au sărbătorit invazia nazistă a Poloniei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

- Dar asta cu greu le-a afectat atractivitatea. Partidul de extremă dreaptă a devenit o forță politică majoră în Suedia, obținând voturile din mediul rural care în trecut erau îndreptate către partide de pe cealaltă parte a spectrului politic. „Tratarea naționaliștilor ca pe niște paria nu a împiedicat ascensiunea lor”, a observat The Economist. „Dimpotrivă: alegerile din Europa sunt acum adesea un caz de confruntare zgomotoasă a mainstream-ului cu ceea ce se presupune că nu este plăcut la gust și în speranța că nu prea mulți alegători aleg partea „greșită”. Pur și simplu speranța că <<nenorociții>> o să dispară nu i-a făcut, de fapt, să dispară”, se mai arată în analiza The Economist. 

- Un caz asemănător ar fi AUR în România, având în vedere că extremiștii conduși de George Simion reușesc să se mențină în sondaje.

- În Suedia, partidul de extremă dreaptă „Democrații Suedezi” a fost izolat, însă a reușit să crească totuși la 20%, pe măsură ce mulți alegători obișnuiți s-au îndreptat spre ei. În același timp, partidul s-a adaptat și s-a îndepărtat de poziția sa marginală pentru a fi un partid politic mai obișnuit. Aceasta este narațiunea și din jurul altor partide ascendente de extremă dreaptă din Europa, inclusiv cel condus de Meloni în Italia. Acesta respinge cu furie acuzațiile de fascism și s-a prezentat ca parte a curentului politic dominant, temperând tonul eurosceptic și sprijinind sancțiunile împotriva Rusiei. În plus, schimbarea la față a venit, mai ales pentru electoratul slab informat, după ce partidul lui Meloni a acordat prioritate, cel puțin pentru moment, ajutorului economic pentru italieni.

- Dacă dreapta italiană va câștiga puterea, Meloni va trebui să traducă toți anii de agitație populistă într-o guvernare eficientă. Iar aici provocarea este mare, având în vedere multitudinea de probleme cu care se confruntă țara ei plină de datorii.

- O analiză a publicației poloneze Polityka, citată de RFI, evidențiază faptul că „Democrații Suedezi” nu ar trebui să fie grupați împreună cu alte partide populiste naționale europene, pentru că sunt mult mai orientați spre conservatorism și se concentrează mai mult pe protecționismul economic. Polonezii mai spun că etno-naționalismul nu are tradiție în această țară, pentru că suedezii nu au purtat niciodată războaie pentru identitatea lor națională.

- Însă în tot acest context apare un semnal important: extrema dreaptă s-a reinventat și a obținut rezultate bune. Aceasta este cea mai importantă lecție pe care Europa ar trebui să o învețe din alegerile suedeze.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ma intreb de ce sunt "editorialistii" asa rapizi de a cataloga un partid de dreapta drept fascist, neo-nazist sau alte comparatii care sa induca in eroare cititorii.
    Nu doar in Suedia, ci si Italia.
    Ce vi se pare de neinteles ca marea majoritate a tuturor cetatenilor din statele europene sau nord-americane sunt impotriva imigrarii ILEGALE?
    99% din acesti imigranti nu au nici un motiv (in afara de cel economic) sa-si paraseasca tara. Nici nu mai vreau sa adaug costurile aferente suportate de cetatenii acelor tari "primitoare" de a-i intretine (cazare, mincare, asigurare medicala, bani de buzunar).
    Sau ce vi se pare de neinteles ca o tara CRESTINA (bazata pe preceptele iudeo-crestine) sa nu accepte influenta "islamului activ" asupra vietii de zi cu zi - a nu se preda muzica la scoala, sportul sa se faca in grupe diferentiate pe gen, sa nu se predea una sau alta ca este "islamofob", sa permiti femeilor sa umble cu valul acoperindu-le fata (!), sa nu comentezi sau sa faci glume pe seama Islamului, sa nu mentionezi pedofilia lui Mahomed care s-a insurat cu o copila de 12 ani ...
    Ce este de extrema dreapta in aceasta?
    Eu nu vorbesc de anti-semitism, sau de atacurile impotriva mohamedanilor - nimeni nu le interzice sa se roage la ce Dumenzeu vor ei, dar "when in Rome, do like the Romans do".
    De se sa fie modificate constitutiile si regulamentele fiecarui stat doar pentru a le face loc musulmanilor?
    Repet, NIMENI nu le interzice sa se roage de 5 ori pe zi, sa se duca la moschee sau sa manince "halal".
    Dar nimeni nu este in stare sa explice, de ce sunt catalogati de dreapta, cind de fapt partidul fascist a fost intotdeauna un partid de stinga, SOCIALIST.
    • Like 0
  • Ion check icon
    E nevoie de un moratoriu pe migrație în UE măcar 10 ani. Nu poți învinovăți italienii că s-au săturat să le sosească în țară echivalentul unui Boeing pe zi de migranți islamici din nordul Africii! Pai la noi AUR ar avea majoritate constituțională dacă ar rula pe tv scene precum se întâmplă în unele țări occidentale! LE Doamne ferește de vreun atentat terorist cu motivație religioasă!
    • Like 0
    • @ Ion
      Ha!
      Un articol despre Mahomed, o caricatura cu el, si :
      1. Proteste si urlete cu Allahu Akbar pe strazi.
      2. Doamne fereste, dar caricaturistul si revista vor deveni tinta islamistilor.
      • Like 0
  • De ce castiga in sondaje aceste partide ?

    Pentru ca fac 'fake news' si dezinformeaza / distrag atentia de la temele importante.
    Faptul ca iti bag in o comunitate de 10 000 de persoana 500-1k musulmani, africani sau alte natii venite ilegal nu e important. Faptul ca o femeie din comunitatea aia este agresata de ei - neimportant. Faptul ca ei nu se integreaza si criminalitatea incepe sa creasca - neimportant.
    Faptul ca in tot vestul natatlitatea actuala duce la disparitita multor tari in 20-30 de ani - Neimportant.

    Ce este important este : Sa ne asiguram ca nu discriminam!
    Sa platim costuri uriase pentru energie alternativa de parca noi am fi castigat profituri uriase ca am produs si vandut energie producatoare de CO2.

    Si sunt multe astfel de exemple.
    Stanga a devenit o aripa care tine mai mult la imigranti decat la proprii cetateni.

    Din aceasta cauza e acuma AUR la 30%
    • Like 2
    • @ ControlTheNarrative
      Imigratia ILEGALA nu este o tema importanta?
      Imixtiunea religiei musulmane in viata de zi cu zi, nu este o tema importanta?
      Promisiunea de a repatria industria emigrata in China, nu este o tema importanta?
      Impunerea regulamentelor birocratice decise de functionari NEALESI de la centru nu este o tema importanta?
      • Like 0
  • Problema refugiatilor, a imigrantilor de tot felul veniti din Asia, Orient, Africa da mari batai de cap. Cred ca e principala problema. Primiti de-a valma, bagati pe gatul autoritatilor locale care se vad nevoite sa ii accepte (in Olanda era o cearta pe tema asta), cetatenii bastinasi, ca sa zic asa, se simt sufocati, amenintati si exploatati, pusi sa-i intretina pe toti acestia.
    Aici, UE cred ca a gresit teribil cand a impus practic cifre, cifre care reprezinta oameni, pentru a fi primiti in Europa. In Italia, Franta sunt probleme uriase. Sunt zone, cartiere unde e o colcaiala, un adevarat turn Babel.
    Cand Angela Merkel ii incuraja pe refugiatii sirieni sa mearga in Germania spunea ca e bine, ca sunt tineri si vor fi o forta de munca importanta. Dar uita de discrepantele uriase dintre europeni si cei care-si doreau sa ajunga aici. Este vorba de limba, religie, cultura, obiceiuri, stil de viata, mentalitati, pregatire etc.
    Multi nu veneau cu dorinta de a se angaja ci pur si simplu cu dorinta de a o duce bine si de a trai din ajutoarele sociale platite de nemti.
    Adica aveau tari tinta: din prima clipa spuneau nu stam in Romania ca nu ne place, vrem in Germania, Marea Britanie. Veneau din infernul sirian si ajunsi in Europa in loc sa fie fericiti ca au scapat aveau tot felul de pretentii. Eu as fi pupat pamantul doar pentru ca traiesc si nu mai aud bombardamentele.
    Multi se simt marginalizati si dispretuiti de catre localnici, nu-si gasesc locul si ajung in tot felul de grupuri, se radicalizeaza si iata problemele. Altii vin deja urandu-ne, gata oricand sa treaca la actiune.
    Cred ca asta a fost principala cauza a Brexit-ului. Cetateanul obisnuit se simte pus la colt de catre propriul guvern, abandonat si nu numai ca nu este ascultat in ceea ce reclama ci mai e si obligat sa taca pentru ca, nu-i asa? nu poti sa spui anumite lucruri chiar daca ai argumente pentru ca nu-i politically correct, nu-i asa?
    In felul asta acced la putere insi care promoveaza extremismul. Oamenii ii voteaza pentru ca se simt ascultati, isi aud gandurile in discursurile politice si spera ca vor avea parte de dreptate. Ca cel care traieste, el, dimpreuna cu cele 7 neveste si cei 30 de copii, din ajutoare sociale, va fi obligat sa se conformeze unor reguli sau daca nu, sa fie trimisi acasa.
    Dar problemele astea nu le pot rezolva extremistii. E o eroare in care cad votantii lor si accesul la putere s-ar putea transforma intr-un mare, mare dezastru.
    • Like 2
  • ”Acești politicieni (extrema dreaptă) au puține soluții noi pentru crizele economice și de mediu distructive de astăzi„
    Hai să-ți dau eu niște soluții pe care le au:
    -descurajarea emigrației ilegale și stoparea finanțării aberante a emigranților care trăiesc fără să muncească sau să învețe ceva timp indeterminat, în timp ce localnicii sunt impozitați la greu ca să finanțeze acești oropsiți ai sorții;
    - trimiterea acasă a celor care nu se integrează;
    - spargerea ghetourilor;
    - infiltrarea și demantelarea radicalismului islamic în strânsă legătură și finanțare cu ”bandele din Suedia”,așa cum atât de neutru le-ai botezat;
    - reducerea impozitării și încurajarea muncii;
    - reducerea ajutoarelor sociale
    - renunțarea la finanțarea absurdă a energiilor alternative care sunt extrem de ineficiente pentru câți bani consumă (vezi California, Germania);
    - renunțarea la certificatele de CO2 care n-au nici un rezultat decât demolarea industriei europene, care devine complet dependentă de tot felul de autocrații, cum este cea rusă sau chineză;
    Ce zici or avea ceva efecte?
    • Like 8
    • @ Adrian Ionascu
      Like. Personal nu simpatizez de regulă cu extremiștii de niciun fel. Dar ce ne facem că acum însăși politica UE a devenit extremistă? E clar că la situații extreme trebuie măsuri extreme. Astfel, devine logic că în contextul politicii actuale cretine și distructive climatico-neomarxiste, extrema dreaptă va câștiga din ce în ce mai mult teren. În condiții normale ar fi foarte rău, dar acum reprezintă, culmea, ultimul bastion al civilizației firești, o binevenită opoziție la dezastrul pregătit, în cunoștință de cauză sau inconștient de către conducerile actuale având orientarea menționată mai sus. După ce lucrurile vor reveni (sper) la normal, desigur politicile extremiste vor trebui combătute și ele. Niciun fel de extremism nu poate dura pe termen lung. Orice se opune mersului firesc al unei societăți, mai devreme sau mai târziu, într-un fel sau altul, va dispărea ca și când nici n-ar fi fost. Aviz în primul rând politicii actuale extremiste a UE.
      • Like 4
    • @ Dan Cojocaru
      Daca solutia in fata unui tip de extremism e alt tip de extremism atunci ne ducem naibii cu totii. Solutia e revenirea la ratiune. Politicile legate de clima nu sunt nici ele degeaba, dar tehnologia intr-adevar mai are de evoluat. Imigratia ar trebui intr-adevar gestionata mai bine, mai ales in Suedia unde inteleg ca exista o criza a spatiilor de locuit. Problema mea in contextul actual e pe de o parte ca pendulul pare sa mearga dintr-o extrema in alta, pe de alta: cate din aceste partide de dreapta sau extrema dreapta au finantare de la rusi? Intreb pentru ca nu-mi doresc sa castige Putin teren politic in Europa, ar fi dezastruos.
      • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      De acord. Ce este total grotescă este catalogarea conservatorilor de pretutindeni ca extrema dreaptă în timp ce despre adevărații fasciști, de exemplu ăia din Ucraina, Pravii Sektor, Batalionul Azov, ăia de manifestau cu torțe aprinse și au rezistat până la capăt în Azovstal, de ăia nu se suflă o vorbuliță, ăia sunt patrioți! De abia aștept să-i văd, după ce câștigă, cum se aliniază ei normelor democratice și aplaudă viitoarele marșuri ale diversității din Kiev.
      • Like 2
    • @ Adrian Ionascu
      Daca vor in comunitatea europeana, TREBUIE sa-si amendeze politicile anti minoritati.
      Batalionul Azov, care intr-adevar a inceput ca o "militie extremista", a fost reformata in momentul in care au fost inglobati in armata ucraineana (exista foarte multe informatii si dovezi, inclusiv din Israel).
      De Pravii Sektor nu am auzit.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult