Alegerile parlamentare din Georgia. Între frica de război și setea de libertate

Foto: AA/Abaca Press / Profimedia

Rezultatele la limită ale referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană au evidențiat o competiție strânsă între susținătorii integrării europene și cei care favorizează legăturile cu estul. Este un semnal de alarmă semnificativ în contextul apropierii alegerilor parlamentare din Georgia. Atât în Moldova, cât și în Georgia, Rusia joacă un rol esențial, sprijinind partide politice care promovează o orientare mai pronunțată către est. În același timp, forțele pro-ruse aduc în discursuri acuzații la adresa Uniunii Europene, prezentând-o ca o alianță politică ce aduce război, mai degrabă decât pace și prosperitate. Pe parcursul articolului vă invit să identificați singuri narațiunile promovate de propaganda rusă în Georgia, care seamănă izbitor de mult cu ce ne confruntăm noi în Moldova.

Sâmbătă, 26 octombrie, Georgia organizează alegeri parlamentare, care sunt de o importanță crucială pentru viitorul acestei mici țări din Caucazul de Sud. Aceste alegeri nu vor decide doar soarta Georgiei, dar și vor influența relațiile geopolitice din regiune, inclusiv extinderea sferei de influență a lui Vladimir Putin. Dacă partidul de guvernământ „Visul Georgian" câștigă, există o probabilitate semnificativă ca țara să se apropie din nou de Rusia, părăsind parcursul pro-european. În cazul în care pierde, există șanse reale ca Georgia să își reafirme orientarea pro-occidentală, aducând astfel perspective pozitive pentru relațiile sale cu UE.

O astfel de schimbare ar putea redeschide discuțiile despre eliminarea vizelor pentru cetățenii georgieni, oferindu-le mai multe oportunități în ceea ce privește libertățile democratice și democratizarea în general. Aceasta este o dorință comună în rândul majorității cetățenilor georgieni, dintre care aproximativ 90% își doresc o direcție pro-europeană.

Cea mai mare luptă este lupta narativelor

Totuși, paradoxul rămâne. Susținerea publică pentru integrarea europeană este covârșitoare, dar, de 12 ani, partidul „Visul Georgian" domină scena politică, deși pare să aibă tendințe evidente de a distanța Georgia de Occident.

Oficial, reprezentanții guvernului georgian, inclusiv prim-ministrul Irakli Kobakhidze, nu adoptă o poziție explicită împotriva Occidentului. În campania electorală recentă, aceștia au menționat o „resetare" a relațiilor cu Uniunea Europeană și Statele Unite, ceea ce, la prima vedere, poate părea un semnal pozitiv. Însă, în realitate, aceste declarații sunt doar formalități, iar substratul lor politic sugerează o distanțare de valorile occidentale. Acest lucru a devenit evident în timpul protestelor din primăvara acestui an, când liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanishvili, a dezvăluit mai clar decât oricând adevărata sa viziune.

Ivanishvili a transmis în mod deschis că vede o „amenințare globală" asupra Georgiei, implicând că forțele externe, în special Occidentul și Washingtonul, sunt responsabile pentru destabilizarea țării. În discursul său, a făcut referire la „agenți" ai Occidentului, insinuând existența unei „a cincea coloane" reprezentată de opoziția pro-occidentală, pe care a promis să o „curețe" după alegerile din octombrie. Acest discurs antagonizează direct Occidentul și subliniază intenția de a aprofunda relațiile cu Rusia. De altfel, este o direcție care rezonează cu propriile sale interese economice și legături personale, având în vedere că și-a acumulat averea considerabilă în Rusia.

Războiul din Ucraina a ajutat puterea?

Deși guvernul georgian a încercat să mențină o fațadă pro-europeană în ultimii ani, invazia Rusiei în Ucraina a dus la o schimbare dramatică de direcție. Retorica guvernului s-a modificat drastic, iar orientarea acestuia a devenit mai clară: o apropiere de Est, sub influența Moscovei. Cei care au fost la curent cu evoluțiile politice din Georgia au observat o scădere a entuziasmului față de integrarea europeană, iar, în paralel, parteneriatele economice și politice cu Rusia au crescut în intensitate. Deși întâlnirile oficiale cu liderii europeni au continuat într-o oarecare măsură, substanța acestor interacțiuni s-a golit de conținutul real, iar guvernul a început să critice tot mai des politica occidentală, denunțând influența străină asupra Georgiei.

În acest context, opoziția din Georgia a început să câștige teren, mobilizând o mare parte a populației care susține în mod tradițional un parcurs european. Deși nu există date exacte privind sondajele de opinie, opoziția se află într-o poziție relativ puternică, iar rezultatul alegerilor din octombrie rămâne extrem de incert. În cazul în care partidul „Visul Georgian" reușește să își mențină poziția de putere, este foarte probabil ca Georgia să își continue apropierea de Rusia, ignorând aspirațiile pro-europene ale unei mari părți din populație. Dacă, însă, opoziția câștigă, ar putea avea loc o schimbare semnificativă a cursului țării, reintegrând Georgia pe calea pro-occidentală.

Aceste alegeri, așadar, nu reprezintă doar o bătălie politică pentru viitorul Georgiei, ci și o confruntare geopolitică între influențele contradictorii ale Rusiei și ale Uniunii Europene. Rezultatul lor va influența nu doar direcția politică internă a țării, dar va avea repercusiuni asupra întregii regiuni, chiar și în Moldova, dar și asupra relațiilor dintre Occident și Rusia.

Europa, spațiul depravării?

Mai mult decât atât, partidul „Visul Georgian" vrea să obțină o majoritate constituțională. Ce se va întâmpla după această victorie, dacă va avea loc, putem doar să presupunem, dar cu prudență. Deja vedem, de exemplu, legea privind agenții străini, legea așa-numitei propagande LGBT și despre valorile tradiționale ale familiei. Vedem cum o nouă-veche ideologie este impusă. „Uitați-vă cine sunt frații noștri ortodocși. Avem nevoie de acești „gay” care trăiesc în vechea lume din Europa, unde totul este permis și nimic nu mai este sfânt acolo?”. Destul de cunoscut și în Moldova, nu?

Această retorică și menționarea constantă că doar „Visul Georgian" salvează Georgia de război persistă. În momentul de față nu știm care sunt detaliile despre starea de spirit actuală din societatea georgiană. Știm doar că majoritatea absolută continuă să susțină aderarea la UE și, în general, cursul pro-occidental de dezvoltare. Cu toate acestea, nu știm câți oameni se tem de război, așa cum le-au explicat reprezentanții puterii. Și nu știm câți oameni vor alege între acest curs occidental și ortodoxie sau valorile tradiționale.

În loc de concluzii

Oare ce alegere va fi făcută sâmbătă? Ce va înclina balanța? Sună clișeic, însă aceasta chiar este o alegere existențială pentru poporul georgian, așa cum este turul doi al alegerilor prezidențiale pentru Moldova. Este esențial ca toată lumea să urmărească cum vor decurge aceste alegeri. Dar ce se va întâmpla a doua zi în Georgia? Vor fi observatori acreditați la aceste alegeri, dar nimeni nu poate prezice ce se va întâmpla după, pentru că ne putem aștepta, din păcate, chiar la vărsări de sânge, la proteste ori la haos, indiferent de rezultat. Să ne așteptăm la falsificări? Desigur, nimic nu poate fi exclus, dar Georgia încă este într-o situație în care oamenii consideră că este posibil și necesar să lupte pentru viitorul lor.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp