Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, ia distanță față de Kremlin: „Crimeea și Donbas aparțin Ucrainei”

Aleksandar Vučić

Foto: Profimedia Images

Belgradul consideră că Crimeea și Donbas aparțin de drept Ucrainei, a declarat președintele sârb Aleksandar Vučić într-un interviu acordat Bloomberg. “Pentru noi, Crimeea este Ucraina, Donbas este Ucraina – și așa vor rămâne”, a spus el. Vučić a mai precizat că Serbia nu a susținut de la bun început agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Liderul sârb a precizat că nu a mai vorbit cu omologul său rus de mai multe luni. El a mai spus că, în pofida naturii “tradițional bune” a relațiilor dintre Belgrad și Moscova, Serbia nu susține fiecare decizie luată de Kremlin și nici măcar majoritatea acestora.

“Serbia, în mod tradițional unul dintre cei mai apropiați aliați ai Rusiei în Europa, încearcă să pună o anumită distanță între ea și Moscova, în condițiile în care războiul din Ucraina tensionează legăturile dintre cele două țări și liderii lor”, notează Bloomberg.

Publicația notează că Aleksandar Vučić obișnuia să fie mult mai prudent în comentariile sale despre statutul Donbasului și al Crimeei și amintește câteva declarații din 2018 și 2019, când Aleksandar Vučić a spus că recunoașterea de către Serbia a Donbasului și Crimeei ar însemna susținerea independenței Kosovo.

Anterior, Vučić a cerut Rusiei să își înceteze eforturile de recrutare a sârbilor pentru a se alătura Grupului Wagner. “De ce voi, cei de la Wagner, chemați pe cineva din Serbia, când știți că acest lucru este împotriva regulamentelor noastre?”, a subliniat el.

Președintele sârb a menționat că Grupul Wagner nu este prezent în Serbia, dar site-urile rusești și grupurile de socializare publică anunțuri de recrutare în limba sârbă.” 

Voluntari sârbi au participat la luptele alături de forțele pro-ruse în Ucraina în 2014 și 2015. Nimeni nu are o idee clară a numărului exact la un moment dat, dar zeci de sârbi s-au înscris pentru a lupta în Ucraina începând din 2014, spun observatorii. Legislativul sârb interzice participarea cetățenilor săi la conflicte în străinătate și mai multe persoane au fost condamnate pentru acest lucru”, notează Reuters.

Articol publicat pe project-e.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult