Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Alexandrina: Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai „darnică”, dar și mai dramatică. Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul

Alexandrina

Mi-e dragă tare. Nu e dintre artiștii cu juma’ de normă. Nu prea are de-a face cu lumea pe care noi o știm. Nu știe nici ea de unde vine și încotro se îndreaptă și nici nu pune mare preț pe altceva decât pe însuși drumul dintre aici și acolo. Sensibilitatea îi dă putere. Vulnerabilitatea îi dă strălucire. Deriva îi arată noi teritorii. 

Fata merge pe jos într-un Oraș ticsit cu umbre, și cum Noaptea | Pijamalele devin reci, atunci o ia Spre sud, Printre flori și pe După pod

Din când în când ne mai lasă și nouă indicii prin urzeli în muzică, în uleiuri sau în cuvinte, în așa fel încât, poate, să prindem și noi o bucățică din universul ei.

Nume de scenă: Alexandrina | www.alexandrina.ro/

Nume de pictoriță: Alexandrina Hristov | alexandrinahristov.blogspot.ro/

Nume de poetă: Alexandrina Hristov |www.versuri.ro/artist/kefh_alexandrina-hristov.html

Origine: Chișinău, R.Moldova

Albume: Om de lut (2009) & Flori de spin (2014)

Delia: Anul ăsta ai sărbătorit un deceniu de activitate muzicală în România. Chiar ai sărbătorit sau doar s-a împlinit acest termen temporal?

Alexandrina: Orice concert e un eveniment important, o sărbătoare pentru mine.

Încă mai sărbătoresc întâlnirea cu niște oameni extraordinari, muzicieni desăvârșiți cu care cânt pe aceeași scenă de atâția ani și pe care îi iubesc. M-aș bucura să stau mai mult la Timișoara ca să putem repeta. Ne pregătim mult și repetițiile sunt vitale. Acolo se nasc aberațiile muzicale, care nu au legatură cu ceea ce cântăm pentru public. Dacă ne-ar auzi cineva, cred că am pierde tot publicul într-o secundă (râde). La Timișoara mă simt în largul meu. Am cu cine.

Delia: Ce-a fost înainte de cei 10 ani?

Alexandrina: Înainte de cei 10 au fost alți 10. Au fost ani în care am compus, am pictat, am terminat un colegiu și o facultate, am născut un copil, m-am “cheltuit” în stânga și în dreapta și m-am tot căutat.

Delia: De când ai sosit în România ai lansat două albume:  Om de lut (2009) și Flori de spin (2014). Un album la 5 ani - e bine, e rău, e firesc?

Alexandrina: De e bine, de e rău, ăsta e tempo-ul meu. Doar copilul l-am făcut repede și la timp, restul lucrurilor din viață curg mai lent. Nu fac parte din “showbiz-ul autohton” (mi se pare cea mai urâtă combinație de cuvinte), nu sunt o casă de discuri mainstream care scoate “pe piață” “n'importe quoi”-uri pe bandă rulantă. Dar asta nu înseamnă că nu sunt productivă. Compun întruna. Cu asta respir. Unele piese le cântăm în concerte și le înregistrăm. Altele le mai las la dospit. Nu concurez cu nimeni, nimeni nu mă presează, așa că îmi permit să rămân in slow motion.

Delia: "După Pod", prima piesă de pe următorul album!  - e postarea de impact de pe pagina ta de Facebook. Următorul album?! Deci lucrezi. Cu cine? În ce fază se află? Care va fi direcția?

Alexandrina: Direcția e frumoasă, faza e avansată, “lucrez” eu cu mine.

Piesa “După pod” a fost înregistrata în august 2015. Au durat ceva mixul și clipul, ca de obicei. 

În paralel încropesc două proiecte: un material în limba rusă și altul în română. Aceste două EP-uri conțin câte 5 piese fiecare. Orchestrațiile le fac în calculator, așa că muzica sună ceva mai electronic. Bineînțeles că tragem și instrumente live ulterior. Pe “După pod” am tras eu toate chitările (o paranteză, ca să mă laud). Dacă e cazul, vin și baieții mei din trupă cu idei noi ce țin de coloratura instrumentelor personale.

Delia: Nu e un secret faptul că te-ai lăsat inspirată de artiști precum Tori Amos, PJ Harvey, Bjork sau Morcheeba. Zilele astea ce te mai inspiră? Ce mai asculți? 

Alexandrina: Cum nu e secret faptul ca suntem influentați zi de zi de oricine și orice; chiar și un dialog cu vânzătoarea de la aprozar poate să-ți schimbe direcția.

Nu exagerez cu ascultatul muzicilor ce nu-mi aparțin. Sau, dacă se întâmplă, încerc să le fac să intre pe-o ureche și instant să iasă pe alta.

Tocmai ca să nu rămân influențată. Cu alte cuvinte, după cum ți-ai dat bine seama, eu mă ascult pe mine. (râde) Și chiar îmi place ceea ce aud, dacă tot “lucrăm” împreună… (râde)


Delia: Într-o lume a glamour-ului și a promovării flamboaiante, te “încăpățânezi” să rămâi sensibilă, să compui și să cânți melodii “mai triste”, să te exprimi poetic și să vezi mai degrabă abstractul și absurdul din jur. E o formă de escapism? Sau tocmai ăsta e felul tău de a supraviețui contradicțiilor contemporane?

Alexandrina: Lupt cu mine în fiecare zi ca să devin o insensibilă cu obrazul gros (poate astfel aș primi plăcere să trăiesc în această societate absurdă), dar tot nu reușesc. Tocmai de aceea stau înfipt ascunsă în carapacea mea comodă, din care ies rar, și prefer nici să nu intre nimeni aici. Și viața e frumoasă, sunt fericită cu iepurașii mei din cap.

Ne exprimăm într-un fel sau altul în funcție de greutatea și dimensiunea bagajului ce-l purtăm în spate, așa-zisa “cruce”. Și experiențele mele n-au fost unele simple. Au fost grele, m-au strivit, încă mai am inima julită. E o felie groasă de escapism la mijloc, da. Nu mai vreau să fiu la curent chiar cu tot ceea ce se întamplă în exterior. Oricum e absurd și nici nu ține de mine. E mai sănătos așa.

Și pentru că realitatea din exterior este absurdă, cum să nu gândesc și eu abstract și de ce aș lua totul în serios? Realitatea lor nu e realitatea mea. Realitatea mea e simplă, cu visare, nostalgii, plasă de stele pe cerul negru.Motanul nostru cu ochi de muștar și voce soprano-lirică, cu care purtăm dialoguri sensibile, iar eu mă înec în ochii lui.

Alexandrina cântă în rusă, română și franceză.

Delia: Că ești poliglotă se aude mai mult în concertele tale, în schimb, pe albume tronează versurile în română. E româna mai “darnică” în ceea ce privește compoziția sau e o alegere personală și asumată? 

Alexandrina: Publicul meu, în mare parte, este vorbitor de limba română. De câțiva ani m-am întors la limba rusă în care tind să cred că mă exprim mai bine și ating dimensiuni mult mai adânci. În română îmi pun bariere pentru că mi-e frică să cobor atât de profund, mi se pare că n-o sa fiu înțeleasă. În rusă, nu știu cum, mi se schimbă chiar și diapazonul vocii. Parcă aș fi mai liberă. Cu toată dragostea pentru limba română, rusa e mai “darnică”, dar și mai dramatică. *Eu știu ce au facut comuniștii, dar limba rusă nu are nicio legatură cu comunismul. Sunt apolitică.*

Delia: Despre un traseu internațional are sens să vorbim? Îți stă mintea la așa ceva sau e doar un “laissez-faire”?

Alexandrina: Să vedem ce ne rezervă drumul.

Delia: Biografia ta enunță și “pictorița” Alexandrina Hristov. Muzica ta e o muzică pe care o poți (și) vedea, adică lasă (și) o amprentă vizuală asupra celui/celei care ascultă. Dacă pieselor tale le-ai da culori, care ar fi acelea? 

Alexandrina: Toate culorile și formele. Și asta se poate vedea în concertele noastre, prin visual-urile lui Cote.

Delia: Pentru a trăi din artă, cu precădere în România, se impune o reală determinare. În cazul tău muzica a susținut pictura sau invers? 

Alexandrina: În cazul meu muzica s-a susținut și singură, când nu aveam atâția oameni pe scenă și în afara ei. Muzica e mai “scumpă”, așa că pictura a susținut-o cum a putut. Nu știu de ce, dar muzica cere investiții și sacrificii mari. S-au scumpit rău sunetele în secolul XXI. Atât producția unui album, cât și producția unui videoclip, a unui concert, sunt investiții mari.

Cu dreapta iei, cu stânga dai.

Delia: Ce muzică îi dai/recomanzi fiicei tale să asculte? Te ascultă?

Alexandrina: Serge Gainsbourg. Mă ascultă (râde).

Delia: Știu că ai încheiat de curând un mini-turneu aniversar (10 ani). Ai cântat pentru publicul din București, Iași, Timișoara și Cluj. Care e relația ta cu cei care îți susțin, astfel, proiectele? 

Alexandrina: Îmi iubesc publicul și îi mulțumesc că vine să ne vadă/asculte. Pentru noi toți, este important să avem sala plină. Plecăm acasă fericiți. Mulțumim!!!!

Delia: Cea mai recentă următoare ocazie unde te putem vedea live ar fi?

Alexandrina: 15 decembrie, Control Club. Vă invit la mine acasă. 

Photo credits: youtube.com, strikeapose.ro

Un material de Delia Panait, pentru Oameni & Gusturi - O poveste culturală spusă de Staropramen.

Mai multe, pe www.oamenisigusturi.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ca nepriceput în ale artei, pot spune destul de puține lucruri ... iar acestea ar fi următoarele: a) vocea și accentul, cu tentă clar moldovenească/rusească îmi amintesc textul lui Paul Goma (Din calidor) în care explică cum este cu sufletul rus, cu „inimioara mea, suflețelul meu, eu te iubesc ... dar trebuie să te omor!” b) discuția despre limbi frumoase sau ... mai puțin frumoase, mă duce cu gândul la amintirile de război ale lui Topârceanu, prizonier la bulgari: „copiii bulgari sunt învățați în școală că nu există pe lume limbă mai frumoasă și mai armonioasă decât bulgara - exemplu: „adin krak, dva krakata!” (un picior, două picioare) c) muzica mi se pare facilă, o tânguire nesfârșită, un bocet aproape, un fel de romanță rusească, ceva ce trebuie să te ducă cu gândul la stepa nesfârșită și la pădurile de mesteceni, o chestie care te face să te întrebi dacă să le tai sau să ți le lași lungi (venele), ceva în spiritul rusesc, în stilul Ochilor negri. d) pictura, mie ca nepriceput, îmi amintește o expoziție de artă naivă, expoziție văzută cu mulți ani în urmă la sala Eforie (nu, nu erau lucrări ale lui Rousseau Le Douanier). Problema mea, a consumatorului de artă, nu este că nu-mi place mie, pentru că are cu siguranță admiratori, problema mea este că nu știu cât este aici onestitate și cât nu: până acum, aș spune că merge pe stilul „sufletului slav”, profitând de puținul nostru contact cu lumea vecinului de la răsărit. Viitorul ne va spune dacă este sau nu sinceră în arta ei sau doar ne-o vinde ca pe mărțișoare. Să mai avem răbdare înainte de-ai face statuie!
    • Like 0
  • check icon
    Fiecare limbă este frumoasă și toate limbile sînt frumoase, unice, irepetabile. Important este să știi ce știe și ce poate fiecare limbă. Afirmații gen „româna este [singura] limbă frumoasă” duce deja în xenofobie și intoleranță. Este clișeul cultivat de comuniști și continuat și după 22 dec. ’89.
    • Like 0
    • @
      check icon
      "Afirmații gen „româna este [singura] limbă frumoasă” duce deja în xenofobie și intoleranță." Ce mai mare glumă pe ziua de azi! Ți-ai uitat pastilele de logică? Uite eu afirm aici, ca român, că limba română este o limbă frumoasă! Cum duce asta la xenofobie și intoleranță? Este un "clișeu"? Explică cu subiect și predicat cum este un clișeu cultivat de comuniști. Sunt tare curios. Asta cu frumusețea limbii este o chestie relativă. Așa cum și frumusețea este în ochii privitorilor și frumusețea limbii este în urechea ascultătorilor. Bineînțeles că celui care vorbește nativ într-o anumită limbă, care crește și se formează cu limba respectivă, care a ascultat povești și cântece în acea limbă, i se va părea frumoasă. Despre o limbă poți să zici că e frumoasă din mai multe puncte de vedere. Mie ca român, limba română mi se pare frumoasă prin eufonia ei (lucru recunoscut de majoritatea străinilor), nu prin structură, rigoare sau simplitate. Iar de xenofobie și intoleranță nici nu poate fi vorba. Limba română este o limbă vie, activă, care se transformă, are o rată mare de neologisme absorbite (chiar așa s-a și format) din o grămadă de limbi, iar românii sunt în general dornici să învețe alte limbi străine și nu sunt așa de infatuați și refractari când vine de limbă, cum sunt ungurii de exemplu. Ce naiba, se știe că doar după 3 luni petrecuți în Italia, unii chiar uită să se exprime coerent în limba română :)) Noi nu avem o poliție a limbii, cum au francezii de exemplu. Din punctul ăsta de vedere, limba română mi se pare cea mai democratică și adaptivă limbă, în sensul că fură de la toți, fără discriminare:)). Avem cuvinte slave (nu de la ruși, ci de la bulgari și sârbi), turcești, maghiare, germane, țigănești, iar majoritatea neologismelor provin din franceză, italiană, germană și mai nou din engleză. Din punctul ăsta e o diferențe enormă față de limba maghiară, că tot am dat exemplu. Luați un concept definitoriu ca "astronomie" și traduceți-l în mai multe limbi europene și apoi în maghiară, apoi vedem cine-i xenofob și intolerant.
      • Like 0
    • @
      check icon
      coment la : "traduceți-l în mai multe limbi europene și apoi în maghiară, apoi vedem cine-i xenofob și intolerant." din fericire pentru umanitate si din nenorocire pt cai care nu cunosc istoriatarii in care traiesc, basca pe cea a continetului unde se afla cea tara, dorec sa va spun ca va inselati. incepand sec XII omenirea a inceput sa fie bantuita :) de ideea nationalism - natiune, idee care defineşte un grup de oameni care se revendică de la aceiaşi strămoşi, aceeaşi istorie, aceeaşi limbă şi cultură, ceea ce impune loialitate şi afecţiune pentru respectivul grup din partea fiecărui membru al său. in acest context grupuri de nationalisti puritani au inceput reformarea/formatarea popoarelor. au for modificate : istoria (glorificarea sau stergerea unor personaje) si limba (reformularea prin cuvinte noi a cuvintelor aduse din alte limbi). pentru a intelege fenomenul maghiar trebuie sa intelegem ca membrii ai acestui popor ocupau o intindere de la nuremberg pana la suceava, si de la bialystok (poland) pana la budava (muntenegru), au fost siliti sa se retraga pe un teritoriu care dupa 1918 a fost restrans la granitele ungariei de astazi. maghiari acestia vorbeau o limba maghiara imbogatita cu germana austriaca (actele si tribunalele imperiului se faceau in germana si din 1867 si in maghiara, gradat au fost acceptate si limbile locale), plus limbile locale, slovaca, slovena, sarba, polona si romana. imperiul austro-ungar a fost "spart" in 13 natiuni si implicit au fost "reinventate" 13 limbi :) limba maghiara este o limba artificiala 50%, gramatica are inspiratie germana, cuvintele se formeaza dupa tipologis germana prin insumarea mai multor cuvinte - maghyarorszag = tara ungurilor, szekesfehervar = orasul scaunului alb. deci ceea ce numiti dumneavostra "xenofob și intolerant" este o intamplare a istoriei si nu un viciu/calitate a unui popor. popor care a continuat sa-si duca traiul in cele 13 state, alaturi de germanii ramasi si. mai mult decat atata, in imperiul austro-ungar existau familii care aveau ramuri germane, ungare, poloneze si croate in ac timp, la "impartire" aceste familii au ramas fiecare in noul stat creat dar nu au incetata calitatea de inrudire de aici si consecintele dramatice de tip urmarire, inchisoare, lagare si chiar deportari. dumneavostra sunteti ori un visator ori un ... nepriceput in ale vietii :)
      • Like 0
    • @
      check icon
      "limba română este o limbă frumoasă! " limba acesta a fost impusa statului roman de insasi creatorul statului roman : imparatul napoleon al III-lea dupa 1848, respectiv pornind de la conferinta marilor puteri. constituit initial (1815) ca "Concert of Europe" din austria, prussia, imperiul russ si imperiul britanic pe fundalul prabusirii imperiului ottoman, procesul politic de formare a romaniei moderne a fost intretinut, in mod consecvent, de politica frantei. prin sustinerea constituirii unui stat puternic la gurile dunarii puterile centrale se opuneau dorintei de expansiune a slavilor, respectiv rusia, dar franta sustinea acest stat si contra rivalului sau imperiul britanic, acesta se "insinua" in orientul apropiat intelegand viitorul petrolului in epoca industriala. intorcandu-ne la limba romaneasca puteti constata prin cimitire si carti rare ca limba romana era scrisa cu alfabet chirilic sinonim limbilor slave. de asemenea limba cointinea o "bogatie" de cuvinte venite cu fanariotii, toate au fost inlocuite cu cuvinte de origine franceza de cei de care pomeneste eminescu : "Ai noştri tineri la Paris învaţă la gât cravata cum se leagă, nodul." chestiunea se refera la faptul ca in acel moment nationalistii romani incercau sa introduca cuvantul "gatlegau" = "nyakkendő" (maghiara) = "neckerchief" (eng) vs cravate (fr), altfel, un cuvant care vine de la " Hrvat" - legatura purtata de cavaleria usoara formate din croati in perioada vechii monarhi franceze :) cam asa arata tabloul "xenofob și intolerant" al formarii limbilor celor 13 popoare rasarite de niciunde in europa moderna si prabusite in imperiul viitorului, ue :). si nu-mi raspundeti cu nationalisme ieftine si imberbe privitoare la marile popoare slave, triburi de sclavi (la propriu) adusi de polonezi si ordinele manastiresti de la marea nordului pe mosiile din slovenia si slovacia, triburi destramate din imperiile bulgare (sarbi si bulgarii) ca va trimit la hrisoavele lui stefan cel mare, la Scrisoarea lui Neacsu din Campulung, sau la Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, in original ca sa vedeti daca intelegeti ceva :), adica cine sunt si ce limbi vorbeau intemeietorii tarilor care formeaza astazi romania !
      • Like 0
    • @
      check icon
      "limba acesta a fost impusa statului roman de insasi creatorul statului roman : imparatul napoleon al III-lea dupa 1848". (!!!??) Nu sunt specialist în limbi, dar aici era vorbă de limba în sine, nu de naționalisme, nici de politică, nici de cum ne denumesc unii sau alții (oricum, n-am auzit de limba olahă în imperiul austroungar) sau de cum cred alții că ne-am format și de unde am venit. Eu am scris cu privire la limbă și presupun că am fost clar. Mai scriu o dată. Limba română mi se pare frumoasă pentru că e eufonică, adică e muzicală, se pretează la muzică, are vocale pe care poți să le lungești. ce contezază cum vorbea Neagoe Basarab? Am scris că limba română este vie, maleabilă, deschisă, absoarbe cuvinte noi. Da, nu mai zicem "văzduh", zicem "aer" acum, însă structura a rămas aceeași. Înțeleseși ce scrisei?
      • Like 0
    • @
      check icon
      intelesei exactamente ! sa ma explicitez : relevam prin postare ca un sprijin major asupra limbii vorbite, o limba cu baza traco-dacica si cu multe accente latine, a venit de la vorbitorii unei alte limbi de sorginte latina. limba (neo-latina) care a incercat sa se impuna si in nord, anglia, dar curentul germanic a deturnat, pe fond politic, implementarea. tocmai de aceea subliniam momentul propice, conlucrarea curentelor iluminist si nationalist, la "desteptarea" unei natii. acesta natie de sorginte traco-daco-romana a pierdut, in framantarea istoriei, independenta teritoriala si a propriei limbi vii (neo-latina). prinsa intre initial intre politicile a 2 imperii, austriac si ottoman si intre 2 religii catolica si ortodoxa, apoi intre politicile razboinice a 4 imperii, austro-ungar, ottoman, russ si prusac, natiunea a fost divizata si imprastiata, practic condamnata la disparitie prin distrugerea ultimului element comun istoric, limba vorbita. interesant este cum limba bisericii catolice, si a ortodoxiei incipiente, latina, a fost elementul care a sustinut in timp limba protoromana prin ramurile sale : româna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna, sau, după alți lingviști, dialectele : dacoromân, aromân, meglenoromân și istroromân. in fapt dialecte latine, numite „vulgare”. documente care atesta limba romana (protoromana) sunt cronicile lui Teofan Spovednicul și ale lui Teofilact din Simocatta, astfel au putut fi respinse tezele "stiintifice" care incercau sa aduca ac limba in randul limbilor slave sau germanice. legat de punctele dezvoltate de dumneavostra : 1. "Limba română mi se pare frumoasă pentru că e eufonică, adică e muzicală, se pretează la muzică, are vocale pe care poți să le lungești." sugereaza ca nu cunosteti italiana sau franceza, 2. in ceea ce priveste "limba română este vie, maleabilă, deschisă, absoarbe cuvinte noi.", trebuie sa va spun ca cea mai vie limba este engleza, o limba vorbita pe tot globul, in diferite tonalitati, modulatii si intonatii, cu tot felul de prescurtari si cu o gramatica succinta. ceea ce deranjeaza la discursuri este siguranta nationalistului care exulta la trairile "dorului", cuvant intraductibil (en. - longing, fr. - convoitise) si sentiment acaparat de nationalismul roman, la acestea se opune sentimentul de nesiguranta al celui care incearca sa descifreze, punand la toate aceste elemente semne de intrebare, ele nu atat de controvesate, cat extrem de incurcate prin vointa unor interese. internetul ofera marea sansa sa putem da peste "bot" cozilor de topor care sub masca populista a nationalismului, bisericii, facerii de bine si milei, incearca sa intraduca si sa disemineze idei contrare istoriei reale si mai ales intereselor comune ale omului traitor zi de zi. concluzie : scuze daca v-am indus sentimentul de agresiune sau nesiguranta, dorinta mea a fost numai sa prezint realitatea istorica notata si concluziile generale conjugate pe ac tema a limbii romane moderne ! multumesc pentru posibilitatea oferita !
      • Like 0
  • Limba romana este extraordinar de frumoasa, As putea spune la fel despre engleza, franceza, italiana. Le cunosc si uzez de aceasta abilitate de cate ori am prilejul. Despre germana ori rusa nu pot spune nimic. Fiecare limba cunoscuta si vorbita adauga un plus de cunoastere si umanitate."Cate limbi stii, de atatea ori esti om"
    Am citit odata o brosura in engleza iar ulterior in romana. Am constatat surprins ca am adaugat noi intelesuri. La fel si cu limba rusa, pe care mi-as dori sa o cunosc, Poate si germana. Ascultati finalul operei Tristan si Isolda in limba germana si veti realiza cat de bine cuprinde sufletul poporului german. La fel si Goethe. Asa am inteles cat de mult poti rata prin necunoastere. La fel cu Fratii Karamazov, Razboi si Pace, esenta sufletului rusesc. Sufletul romanesc penduleaza intre Miorita, Eminescu si Caragiale. In ceea ce priveste, judecati-le de trei parale care inregimenteaza oamenii ,in categorii, dupa limba vorbita sau dupa nume, fara a mai vorbi de culoarea pielii, rasa ori sistem politic, invatati istorie ca sa stiti unde va situati.
    • Like 0
  • check icon
    poate că ie o minciună lucrativă. necesitatea, ca să nu zic fuamea, de cunoaștere-recunoaștere și banii (ori lipsa lor) au stat la baza preferării limbii celeia urâte. publicul plătitor-cumpărător trebuie să aibă calitatea cantității. astae!
    ps - musica nu-mi place. nu mă aduce la incandescență.
    • Like 0
  • Deci propaganda sovietică a reuşit .
    • Like 0
  • raimond check icon
    Eu am facut engleza si franceza in scoala. Rusa am auzit-o sporadic prin filme. Nu ma pronunt, dupa cum suna mi se pare ok. Totusi, am auzit de multe ori, de la colegi care studiau rusa, vorba: "Urat ca limba rusa". Probabil nu le placea gramatica, sau poate scrierea chirilica? Am auzit ca limba rusa e cea mai grea laa gramatica, peste limba romana :D
    • Like 0
  • Deci limba de stat a noii Romanii imperiale va fi rusa. E bine de stiut!
    • Like 0
  • check icon
    in orice domeniu :) "Prostia se autodenunță incendiar" (Cristian Tudor Popescu), daca ai suficienta minte sa o recunosti :)
    • Like 0
  • Raul check icon
    Normal ca limba rusa i se pare mai "generoasa", numele ei spune din ce radacini se trage.
    • Like 0
    • @ Raul
      check icon
      a declasa un om si al trece din registrul umanitatii, in cel national, este o rusine si o chestiune de subcultura masiva. sa ne aducem aminte de "romanii" (enescu, coanda, brancusi, vacarescu, ....) deveniti "internationali" la ordinul unui guvern de bipezi :)
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Bănuiesc că numai o minte îngustă nu citeşte "Război şi pace" din cauza comunismului. Care - comunism - a început cu Comuna din Paris, o creaţie a francezilor. Înseamnă să nu mai vorbim franceză? Alexandrina e o artistă extraordinară şi pictează superb.
    • Like 1
    • @ Valentin
      check icon
      necunosterea istoriei lumii, a europei si mai mult, a romaniei moderne, conduce la afirmatii cel putin ciudate. comunismul, idea de apune in comun mijloacele de productie si agoniseala familiei, a avut inceputuri in cele mai vechi vremuri : 1. revolta sclavilor condusi de Spartacus. 2. miscarea Mazdak din persia secolului al 5-lea. 3. comunismul religios/crestin (versetul Biblic 4:32-35) promovat in gruparile locale de crestini, la manastiri si ordine religioase, pana la reverendul Thomas J. Hagerty (revolta minierilor din colorado din 1903) 4. la o analiza global, privind ideile promivate, revolutia franceza (1789–99) a accelerat aparitia republicilor si democratiei. in principal a fost focarul punctului 0 in dezvoltarea curentelor ideologice politice moderne : liberalism, radicalism, nationalism, socialism, feminism, secularism, si multe altele. 5. primul stat comunist din lume a fost intemeiat la 21 martie 1919 in ungaria - Republica Sovietica Maghiara / Magyarországi Szocialista Szövetséges Tanácsköztársaság (Motto "Világ proletárjai, egyesüljetek!" / "muncitori din toate tarile, uniti-va!" ). ziarul propagandei se numea Vörös Újság ("stirile rosii"). tara era condusa de Béla Kun (intors din urss infinteaza Partidul Comunist Maghiar / Kommunisták Magyarországi Pártja, si devine secretarul general al comitetului central), desi prim-ministru se numea Sándor Garbai. a urmat o miscare de revolta inabusita de comunisti, noul prim-ministru Antal Dovcsák a instaurat tribunale revolutionare. 6. al 2-lea stat comunist la nivel mondial a fost proclata in slovacia, Republica Sovietica Slovaka in Prešov la 16 June 1919. 7. urss a fost constituit abia in 30 December 1922. obs. in urma incheierii WWI, prin tratatul semnat la conferinta de pace de la paris (Treaty of Trianon), Transilvania devine tara independenta, pe 1 Decembrie 1918, etnicii the Romanian, cu sustinerea populatiilor saxonilor si swabilor, declara alipitrea transilvaniei la romania, in ciuda opozitiei etnicilor maghiari. urmare a razboiului declarat de guvernul lui Mihály Károlyi, armata maghiara ataca romania, sub acceptul puterilor antantei trupele romane conduse de regele Ferdinand raspund atacului si finalizeaza razboiul cucerind Budapesta, astfel reprezentantii maghiari semneaza predarea in fata fortelor armate romane la 1 August 1919. https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/06/01/o-istorie-putin-cunoscuta-1919-armata-romana-a-cucerit-ungaria-pentru-a-o-elibera-romani-treceti-tisa/
      • Like 0
    • @
      check icon
      Paradoxal, deși plin de greșeli în multe privințe, ca idee generală destul de corect! Întrebare: care este legătura cu ... subprefectura?
      • Like 0
    • @
      check icon
      paradoxal cum un incult in privinta istoriei ca dumneata se poate exprima asupra unui text istoric clasic cu : "deși plin de greșeli în multe privințe, ca idee generală destul de corect!" pe scurt : comunismul nu este creatia francezilor ! concluzia, ramaneti sa va tineti de ..., ca la prefectura trebuie persoane cu educatie solida si nu culeasa din almanahe :)
      • Like 0
    • @
      check icon
      Trec peste modul jignitor de adresare, trec și peste impertinență, considerându-le parte a întregului dumneavoastră comportament, așa că întreb din nou: care este legătura dintre războiul de la 1919 și Alexandra și mai cum o cheamă? Dacă aveți un răspuns coerent, sunt gata să-l citesc; dacă nu, nu vă mai forțați, ar fi inutil.
      • Like 0
    • @
      check icon
      ok, si eu consider ca este inutil, si-mi cer scuze daca involuntar v-am jignit. prefer sa raman "paradoxal" asa cum apreciati dumneavoastra si sa consider postarea dumneavostra adresata mie ca ceva distins si nobil. va multumesc pt intelegere !
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult