Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Am experimentat UniVRse, cea mai mare sală de jocuri în realitate virtuală deschisă în București

UniVRse

Foto: uniVrse.ro

- Apasă pe ultimul buton al liftului și te va duce la ultimul etaj, mi-a spus Mircea.

Am apăsat, am simțit golul din stomac pe care îl simt mereu când urcă liftul repede. S-au deschis ușile și în fața mea se vedea, impunătoare, Empire State Building, clădirea care era acum puțin mai jos decât nivelul la care mă aflam eu.

- Uite, în fața ta este o scândură. Pășește pe ea, a continua Mircea să îmi dea instrucțiuni.

Ooo, daa, în fața mea era o scândură, care ieșea din lift și trona deasupra norilor. Părea bine ancorată și în stânga și în dreapta, dar...

Inima mi s-a făcut cât un purice. Nu am rău de înălțime de obicei, dar asta era sus, mult prea sus pentru gusturile mele. Mi-era frică...

Așa a început prima noastră experiență în lumea virtuală...

Mă aflam într-o încăpere ca oricare alta, eram bine ancorată cu picioarele pe podea, cu niște ochelari și am simțit că îmi este frică să pășesc pe o scândură care nu exista. Până când am procesat că, de fapt, scândura nu există, prima senzație pe care am avut-o a fost de frică. La fel și fiica mea, care era legată la o alta consolă VR. Niciuna dintre noi nu a pășit pe scândură...

La UniVRse realitatea ți-o alegi tu dintr-o mulțime de programe.

Poți încerca curse de mașini în simulatorul de curse. Curse în timpul cărora ți se va întoarce stomacul pe dos dacă ai rău de mișcare în viața reală. Apoi te poți lupta cu tot felul de lighioane și monștri. Pentru ca mai apoi să ajungi pe o plajă mirifică unde îți apare în față, de nicăieri, un dinozaur care cică vrea să îl mângâi – eu doar voiam să plec de acolo.

Sunt programe de pictură tridimensională, programe gen Google Earth în care călătorești nu doar în orice loc pe Terra, dar și în spațiu, pe o stație orbitală sau în alte locuri în care nici nu îți poți imagina măcar! Apoi există programe de învățare a corpului uman spre exemplu, în care poți să vezi fiecare părticică din corp, să dai la o parte o coastă și să vezi ce e sub ea, să desfaci o inimă în bucățele și să vezi cum funcționează fiecare părticică. De-a dreptul fascinant! Nu m-am putut abține să nu mă întreb, cu voce tare, ce ar însemna pentru un copil să învețe în felul acesta la școală! Un copil care acum învață într-o clasă, stând pe scaun și copiind ceea ce se scrie pe tablă...

În cazul în care sunteți mai mulți prieteni, la UniVRse vă puteți juca separat sau jocuri multiplayer. Puteți alege un Escape Room virtual sau alte jocuri de tip multiplayer - și sunt multe! Noi am tras cu arcul până am făcut febră musculară - ne apăram castelul!

Este singura sală de VR cu platformă CatWalk, un fel de bandă rulantă, unde pe lângă ochelarii de VR ai și spațiu de mișcare nelimitat să te învârți, să sari, să alergi. Pe asta nu am încercat-o încă, dar cu siguranță îi vine rândul și ei.

Mircea, cel care, de curând, a deschis sala UniVRse din București este acolo ca să te ghideze pas cu pas. Am ajuns La UniVRse a treia zi după deschidere și am fost primite cu mult entuziasm și deschidere de Mircea, cel care, am aflat după aceea, este unul din partenerii locului. Sala este chiar în spatele magazinului Cocor, pe Calea Moșilor nr 21. Nu au încă o siglă afară, dar cu puțin simț de orientare o găsiți ușor. Este chiar lângă magazinul cu rochii de mirese, vizavi de fast food-ul Subway de la Cocor. Indicat este să vă faceți programare înainte, se organizează chiar și petreceri și aniversări acolo.

Mircea este psiholog și, pe lângă partea de joacă din VR, are planuri mari despre cum poate folosi Realitatea Virtuală în procese de învățare, în tratarea fobiilor și nu numai.

Cert este că am plecat de acolo mai bogate, încărcate de o experiență cel puțin fascinantă și la un cost rezonabil. Noi ne-am jucat prima dată amândouă, fiecare cu perechea ei de ochelari, și single și multiplayer games și ne-a costat o oră 75 lei. Prețurile încep de la 25 lei, în funcție de ce îți alegi.

În momentul în care mi-am dat ochelarii de VR jos, gândul m-a dus la faza din filmul the Matrix „Lingura nu există”. În realitatea virtuală, creierul nostru este păcălit în așa fel încât nu poate distinge între ceea ce este real și ce nu, așa că avem aceleași reacții precum avem în viața reală. Vedem ceva ce ne provoacă frică în viața reală și trăim frica. Vedem ceva care ne provoacă plăcere și trăim plăcerea. Experiențele sunt virtuale, iar senzațiile perfect reale. Creierul nostru, o bucată de „materie cenușie”, însă cu etică morală, pentru că se pare că percepe în zone diferite binele și răul, ne joacă feste. Și credem ceea ce de fapt nu există! Deși perfect conștienți că „ne jucăm”, perfect conștienți că suntem într-o lume virtuală, că ceea ce se întâmplă de fapt nu se întâmplă, reacțiile biochimice din corp se produc în același fel în care se produc și în viața de zi cu zi.

Mie personal, experiența în VR mi-a arătat că realitatea nu este ceea ce văd, ci ceea ce mintea crede despre ceea ce vede, ceea ce interpretează mintea mea înainte ca eu să conștientizez că de fapt nu există.

Nu mă pot abține să nu mă întreb: Asta înseamnă că o putem lua și invers? Poate că da. De fapt ce este Realitatea? Și dacă aș lua-o invers, asta ar însemna că pot crea realitatea doar cu mintea mea?! Da, de fapt, suntem creatorii propriilor noastre vieți. Și stă în puterea noastră și a minții noastre să ne schimbăm modul de percepție, tiparele de gândire, să ne depășim frica de schimbare, să construim scenarii pozitive cu mintea noastră, să punem binele înaintea răului, să conștientizăm că realitatea pe care o vedem este doar o mică parte din ceea ce înseamnă Realitate, și că realitatea fiecăruia dintre noi este diferită. Dacă te vei uita la microscop la o foiță de ceapă vei vedea că este mult mai mult decât o foiță de ceapă.

O experiență la UniVRse, pe lângă distracție, cu siguranță te face să îți pui niște semne de întrebare...

Notă: „Compania care deține sala UniVRse este un start-up 100% românesc, care își propune să promoveze inovația tehnologică și să o pună la dispoziția elevilor, studenților și tuturor celor interesați de acest domeniu. Acest proiect este un parteneriat de succes între Mircea Matei, un tânăr antreprenor cu background în psihologie și Claudiu Lupaș, un renumit antreprenor român, ambii susținători ai noii tehnologii și pasionați de realitatea virtuală și mai ales de aplicabilitățile acesteia”. (Sursa)

Despre UniVRse, cea mai mare sală de jocuri în realitate virtuală din România, detalii aici

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu creati confuzii, va rog! Nu aveti cum sa creati realitatea, aceasta exista indiferent de existenta / non existenta dvs si a mijloacelor dvs. senzoriale. Puteti doar sa creati perceptia mintii dvs. asupra realitatii, ceea ce e cu totul altceva.
    • Like 1


Îți recomandăm

Ayatollah Ali Khamenei Teheran / sursa foto: Profimedia

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în atacurile coordonate SUA-Israel, de sâmbătă dimineața, de la Teheran. Presa de stat iraniană notează că Ali Khamenei a fost ucis în biroul său, în primele ore ale zilei de sâmbătă, în timp ce „își îndeplinea îndatoririle”. Presa de stat iraniană a anunțat, de asemenea, că fiica, ginerele și nepotul ayatollahului au fost uciși într-un atac.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Totalitarismul feroce al conducerii Iranului este echivalent cu totalitarismul nazist, care nu a cedat nici când a murit Hitler; în locul național-socialismului, religia musulmană dusă la extrem. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice = SS. Disprețul și cruzimea cu care omoară zeci de mii de iranieni, demne de Führer.

Citește mai mult

Violenta domestica / sursa foto: Profimedia

Știu cum arată o casă în care o femeie a fost lovită, pentru că, în aproape 30 de ani de muncă în protecția copilului, am intrat în destule case în care aerul era prea greu ca să respiri normal. Case în care copiii vorbeau în șoaptă, fără să li se ceară. Case în care mama trăgea mâneca în sus și spunea că s-a lovit de ușă, cu ochii în pământ, în timp ce copilul se uita fix la mine, de parcă voia să-mi spună altceva, dar învățase deja că tăcerea e mai sigură decât adevărul.

Citește mai mult

Steag Iran / sursa foto: Profimedia

Mă amuză specialiştii care explică, cu un zâmbet doct şi o hartă colorată în spate, că ştiu exact ce va urma în Orientul Mijlociu. Dacă ar fi fost atât de simplu, şahinşahul ar fi murit pe tron, Khomeini ar fi rămas un exilat pitoresc într-o Franţă în care intelectualii de stânga îi adulau pe revoluţionari, iar experţii occidentali nu ar mai fi fost nevoiţi să îşi rescrie memoriile explicând cum „semnalele existau” şi în 1979, dar n-au fost interpretate corect.

Citește mai mult