Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ambasadorul Emil Hurezeanu: La summitul din iunie se va anunța, probabil, o primă intrare în Schengen, cu aeroporturile

Emil Hurezeanu

„Facem parte din cea mai bună constelație statală pe care am avut-o vreodată. Am fost egalii Franței și suntem egalii Franței, Germaniei”, a declarat la Digi 24 Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin. Aflat la Sibiu, la Summit-ul informal al șefilor de state sau de guverne din UE, acesta a fost invitatul unei ediții speciale a emisiunii Jurnalul de seară, alături de jurnalistul Cristian Tudor Popescu. 

Liviu Dragnea a ținut joi la Iași un discurs suveranist, al cărui mesaj era că PSD apără România de UE, care vrea de la România bogății și contracte cu dedicație. Însă în ciuda acestei retorici, instituțiile românești funcționează pro-european, crede Emil Hurezeanu. 

„N-ar trebui să ne dedublăm, pentru că statul român, prin aparatul ministerial, prin diplomați, știu din propria mea experiență, funcționează foarte pro-european. Nu e vorba numai de decalajul de cultură, de inteligență, e vorba și de o sumă de neînțelegeri care n-au fost rezolvate la timp și acum iau forme uneori grotești. Dacă ne împărțim între Iași și Sibiu, cei buni și cei răi, nu ajungem nicăieri”,  a spus ambasadorul.

În opinia sa, la viitorul summit din iunie, România are mari șanse să facă pași înspre aderarea la spațiul Schengen, în ciuda declarațiilor dure la adresa României. „Probabil și UE are erorile ei, probabil și-a autonomizat în acești mulți de funcționare niște nuclee de putere care par mai depărtate de statele membre și de cetățeni, dar suma, la capăt, când tragem linia, ne obligă pe noi, românii, să constatăm că în ultimii 10-12 ani facem parte din cea mai bună constelație statală, regională, federativă, de alianță pe care am avut-o vreodată. Am fost egalii Franței și suntem egalii Franței, Germaniei. Probabil la summitul din iunie se va anunța și o primă intrare în Schengen, cu aeroporturile. Se mai opune domnul Rutte?! Nicăieri nu e pace, nu domnește armonia și nu e bătaie de flori la șosea. Nicăieri! Limbajul e dur, politicenii se războiesc, dar există un plafon de autolimitare, care nu transformă scena politică, oricât de tensionată, într-un război intern permanent, care nu are efecte deloc pozitive pentru majoritatea cetățenilor țării”, a afirmat Emil Hurezeanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Europa si marginalizarea ei : actori principali : Rusia China America Turcia Marea Britanie, Grecia etc. secundari : Bulgaria Uncraina Romania Polonia Lituania Italia Ungaria. In ce consta omogenitatea unitatii UE : lichiditati financiare prin mecanismele implementate...ce o dezbina : capitalismul rapace agresiv concurential. Si nu in ultimul rand dar cel mai important via sfat : incapacitatea de a stopa fluxul avutilor in raport cu clasa de mijloc exemplu. ex brexit Marea Britanie deasemenea mai trebuie sa o si gasesti ( Europa ) si s-o iubesti.
    Observ ca domnul Hureazeanu s-a mai implinit ( burtica ) putin decat cu externele..... #deviitor
    • Like 0
  • România nu va intra în spațiul Schengen în următorii ani, în primul rând pentru că Germania are foarte multe dubii în ceea ce ne priveste, iar fără acordul lui Merkel nu se poate face absolut nimic!
    "Grație" lui Dragnea, a guvernării Dăncilă și a "reformelor" pe cale de-a fi înfăptuite, România a pierdut respectul câștigat cu mare greutate in cadrul UE...
    • Like 0
  • Egali cu Franta din fericire nu suntem, deoarece Franta a pierdut din populatia sa si acum francezii sunt intr-un procent mare de culoare (oricum nu mai sunt francezii de odinioara), insa noi desi am pierdut pe putin 6-7 milioane de romani apti de munca (plecati aiurea prin lume), nici pe jumatate nu ne-am completat cu cetateni de culoare din fericire, ci doar suntem mai putini acum in tara. Desi ni s-au furat prin banci si finante circa 400 miliarde dolari US si ni s-a imp[ementat o datorie noua de circa 100 miliarde Euro, inca suntem departe de Franta si Japonia carora li s-a creat o noua datorie istorica de circa 3000 miliarde dolari fiecareia, astfel incat Franta si Japonia nu mai sunt independente financiar. Pierderea noastra cea mai mare acum pe langa scurgerea de romani din tara este cea a codrilor nostri seculari si milenari care doar cu mare greutate se vor mai putea reface, datorita politicienilor nostrii din ultimii 30 ani care ne-au vandut cu totul oricui pentru a lua ei o secunda o putere efemera si bani nemeritati. O mare parte din dezastrul Romaniei de dupa '89 s-a datorat asa cum a aratat Procurorul General al Republicii cu acte si dosare muncite ani de zile impreuna cu echipa sa, s-a datorat lui ion iliescu bolsevic NKVD si KGB care dupa ce a furat tara cu gitanii sai a transformat-o intr-un gulag sovietic-bolsevic aducand pe posturi doar bolsevici romani care fusesera de mult trecuti in rezerva de Ceausescu si Ghe.Ghe. Dej, astfel incat si astazi Romania se mai zbate sub cizma sovietica bolsevica montata de tiganul bolsevic zis iliescu ionel... Au fost pusi peste tot in toate posturile de sefi de la toate nivelurile si greu mai putem scapa acum de ei. Au distrus tara si poporul care a fugit disperat pe unde a putut, asa ca efectul ciumei rosii s-a vazut mai mult la noi decat in alte tari foste comuniste si chiar mai mult decat la rusi. Toate serviciile au fost blindate de fosti bolsevici romani adusi din rezerva, apoi de fii si nepotii lor. Constantinescu evreul a colaborat cu ei la fel ca ilici tiganul, iar tatarul basescu le-a comunicat doar ca el e acum seful lor, matca lor. Singurul care a incercat sa rupa ceva din aceasta mafie rosie retardata a fost neamtul, dar cinci ani nu sunt de ajuns pentru a indrepta ce s-a stricat in 100 de ani de bolsevici,.. Europa ne-a ajutat mereu, si datorita ei avem azi un nivel de trai ceva mai bun. Distrugerile le-au executat bolsevicii inraiti si nesatui de rautati si avere personala... Daca printre ei au fost si multi tigani nu a fost insa intamplator... Toti s-au strans in jurul tovarasului asa zis ionel iliescu...
    • Like 0
  • N-o sa fim niciodata egalii Frantei Germaniei. Poate cu Bulgaria Albania...p-aicia suntem. Cand o sa facem bemveuri cand o sa avem salarii ca ei cand o sa avem trenuri ca ei atunci poate...Pana atunci spalam parbrize la semafor. Declaratiile astea cu va iubim sunteti buni avem nevoie de voi sunt pentru pelicani. Pentru ei suntem ca refugiatii, o problema care trebuie gestionata si rezolvata intr-un fel.
    • Like 0
  • check icon
    Căcat, ne vor trebui 5 ani s-ajungem unde am fost acum 3 ani!!
    • Like 2
    • @
      Ana Hata check icon
      Iac' așa se construiește și se trăiește bucla viitorului în trecut. Soluția?
      • Like 0
  • Încep răspunsul domnului ambasador mulțumindu-i pentru humorul da care da dovada. „Am fost egalii Franței și suntem egalii Franței, Germaniei”. Foarte simpatic acest domn. Noi egalii acestor tari nu am fost si nu o fim niciodată. E o simpla iluzie. Daca ar fi așa, pozițiile Franței si Germaniei ar fi diverse de cum sunt acum. Cum e minim, n-ar mai fi romani cu salariu „romanesc” care muncesc in Germania făcând dumping social in Europa e îmbogățind nemăsurat Germania. Nu mai vorbim de la Franța ca aproape nu știu unde suntem pe harta. (trăiesc a Paris si cunosc foarte bine „înalta” societate pariziana, sa zicem). Sunt numai fraze frumoase fără nici un sens practic si real. Putem sa fim romani si fără sa fim comuniști sau „majordomii” instanțelor europene de astăzi. Oriunde când este un summit lumea nu este fericita sa închidă activitățile, in Romania percepția este opusa. Deci daca vine Dragnea, toți sunt niște nenorociți comuniști (eu sunt anti-comunist pana la moarte), daca vin funcționarii de la Bruxelles, ce frumos, ce minunat....ne place orașul închis. Am senzația ca citesc o parodie. Cit despre Schengen, nu ne mai vorbim. Cund Europa era într-o stare mai „sănătoasă”, nu voiau sa știe de noi. Acum ca multe tari regreta adeziunea la EU, suntem căutați. Nu pot sa cred cit suntem de stupizi. Pina când avem o banca a noastră suntem independenți. Cund am pierdut-o si pe aceasta... la revedere Romania. Preturile o sa explodeze. Investițiile care astăzi nu suntem in stare sa le facem cu doi bani, mâine in euro, mai bine ca nu ne gândim. Iar daca totuși reușim sa ne împrumutăm, datoriile noastre o sa fie multiplicate de cinci ori. L ‘euro e in avantajul tarilor care au capitale nu a acelor care caută capitale. Nu suntem in stare sa avem o poziție a noastră, in interesul tarii, fără sa alunecam in brațele bunilor noștri prieteni francezi si nemți sau mai rău, sa cântam patrie partid iubit?
    • Like 0
    • @ Iulian Strimbeanu
      check icon
      Așa, și-n realitate?
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro