Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ana Maria Popescu: „Am 37 de ani, mă dor toate, e cea mai muncită medalie din carieră, așa că nu-mi pasă de aurul de la gâtul lui Sun Yiwen”

Ana Maria Popescu - medalie

Foto: Profimedia

Ana Maria Popescu a pus medalia de argint obținută la Jocurile Olimpice de la Tokyo în contextul vieții ei și în contextul sportului românesc și a dat o declarație în care a oferit o lecție prețioasă de viață.

„Am 37 de ani, mă dor toate, m-am chinuit, e cea mai muncită şi mai chinuită medalie din toată cariera mea, aşa că nu-mi pasă de aurul care este la gâtul lui Sun Yiwen. Îmi pasă de bucăţica asta de metal pe care mi-am dorit-o pentru mine. Şi o am, asta e cel mai important. Şi dacă la Beijing n-am avut maturitatea necesară să mă bucur de acea medalie, acum sunt foarte mulţumită de ce-am reuşit să fac. E maxim din ce puteam să fac, la ce pregătire am avut, la ce chin şi la cât contează sportul în România, trebuie s-o spunem şi pe asta. A fost minunat ce-am reuşit să fac astăzi”, a spus sportiva după ce a fost întrebată de un reporter dacă nu regretă că nu a luat medalia de aur.

Mai târziu, a postat pe Facebook două fotografii făcute la 13 ani distanță, una pe podiumul de la Beijing, cealaltă pe podiumul de la Tokyo, ambele cu medalia olimpică de argint. „... 13 ani mai târziu. Povestea "zilei de poveste" de mâine... acum la somn cu mine, nu de alta, dar avem (să măcar sperăm) Europene în toamnă. Sau credeați că scăpați de mine?”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.

Citește mai mult

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult