Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

ANAF vrea dizolvarea firmelor cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social pentru doi ani consecutivi. În 2017, 39% din societățile din România nu îndeplineau acest criteriu

companie - Getty - acte

(Foto Guliver/Getty Images)

Autoritățile fiscale intenționează să formuleze acțiuni de dizolvare împotriva tuturor societăților care au un activ net mai mic decât jumătate din capitalul social pentru doi ani consecutivi. Pe baza datelor financiare disponibile, 39% din societățile din România nu îndeplineau acest criteriu la sfârșitul anului 2017.

Încă din anul 2006, legea societăților 31/1990 prevedea că activul net al unei societăți trebuie să înregistreze o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social. Pentru societățile care nu respectă această regulă timp de 2 ani consecutiv, părțile interesate (inclusiv autoritățile fiscale) pot solicita dizolvarea societății.

În practică, riscul de dizolvare a rămas unul teoretic, iar multe societăți au continuat să raporteze un activ net mai mic decât limitele prevăzute de lege fără a fi sancționate. Acest lucru ar explica și numărul mare de companii care, în prezent, încalcă aceste reguli.

Mai precis, potrivit analizei noastre, 46% din societățile active din România au înregistrat un activ net mai mic decât jumătate din capitalul social la sfârșitul anului 2016, respectiv 39% la sfârșitul anului 2017 – ceea ce reprezintă aproximativ 270,000 de societăți active.

În acest context, un proiect de modificare a legii societăților, intitulat Ordonanța pentru instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate, prevede ca Ministerul Finanțelor Publice să publice pe pagina sa de internet o listă cu societățile al căror activ net s-a diminuat la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social. Și ANAF să formuleze acțiuni de dizolvare împotriva tuturor societăților care sunt înscrise doi ani consecutiv în această listă.

De ce va face ANAF acest lucru? Răspunsul este unul foarte simplu: societățile cu activ net mai mic decât jumătate din capitalul social sunt societăți care înregistrează pierderi și, prin urmare, plătesc mai puține impozite la stat. Astfel, de ce ar mai fi ținute în viață?

Mai mult, în cazul societăților care au înregistrat un activ net sub limita prevăzută de lege, și care au datorii față de acționari/asociați, este obligatorie majorarea capitalului social prin conversia în acțiuni/părți sociale a datoriilor față de acționari/asociați.

Este de precizat că introducerea acestor măsuri a fost precedată de o serie de acțiuni/modificări legislative care au arătat interesul sporit al autorităților pentru această problemă. 

Spre exemplu, în anul 2015 au fost transmise notificări către societățile care raportau astfel de rezultate și prin care li se reamintea obligația reconstituirii activului net. Ulterior, un raport al Curții de Conturi cu privire la modalitatea de stabilire a strategiei de control și selecția companiilor atrăgea atenția ANAF că nu se concentrează mai mult asupra societăților care au pierderi/activ net negativ. Chiar dacă poziția activului net este unul dintre criteriile incluse în analiza de risc a ANAF, din analiza Curții de Conturi a rezultat că societățile aflate în această situație nu erau controlate cu prioritate.

Începând cu anul 2017, formularul de bilanț conține un câmp special care trebuie completat dacă regula activului net nu este îndeplinită. Prin urmare, se dorește o mai bună urmărire a acestor societăți.

În concluzie, societățile care au un activ net mai mic decât jumătate din capitalul social ar trebui să analizeze cu atenție care sunt mecanismele de redresare a activului net în termenul prevăzut de lege și, acolo unde este cazul, să demareze procedura de conversie a împrumuturilor față de acționari în acțiuni/părți sociale. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Daca ei dizolva firmele, prin lege, scutesc proprietarii de alergatura si taxe pentru reziliere. Pot sa le multumeasca.
    Deci, in piata ramin doar ei si gigantii lor. Si zicem economie libera si concurentiala...
    Astia nu vor concurenta nici in politica, nici in economie.
    Dar sunt democrati...
    • Like 0
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Eu cred ca aceasta masura s-a luat destul de tarziu pentru ca din punctul meu de vedere trebuia luata undeva dupa anul 2000. In Germania de pilda daca nu iti platesti taxele mai mult de 6 luni ti se inchide firma. Nu poti produce la infinit datorii care atrag in arierate si furnizori sau clienti pe intreg lantul de functionare din economie. Tocmai ca e un lucru benefic pentru concurenta din economie altfel o firma corecta care isi plateste regulat taxele si impozitele concureaza cu una care nu plateste nimic beneficiind de avantaje din punct de vedere al pretului. Apoi prin conversia datoriilor catre actionar in participatii se elimina cazurile destul de frecvente de patroni bogati ce pastoresc firme falimentare. Antreprenorii romani nu respecta frecvent contractele, disciplina financiara si fiscala. Nu e ok daca nu iti poti plati angajamentele sa continui sa conduci o firma. Ce faci adancesti datoriile pana intervine falimentul si atragi si creditori dupa tine ? Din punctul meu de vedere cred ca o mare parte din cele 39 % din companii care aveau activ net negativ ar putea fi reabilitate daca de exemplu in actul normativ s-ar introduce un text prin care in prima etapa in anul in care capitalul devine negativ daca nu este refacut prin varsaminte efectuate de patron atunci sa-i fie luata prin hotarare data cu celeritate de catre tribunalele comerciale dreptul de a conduce societatea ( fara sa-i fie afectat dreptul de proprietate, doar conducerea executiva). Sa vedeti ce se pun pe treaba managerii romani cand sunt amenintati cu luarea dreptului de conducere. Asa ar trebui facut si cu societatile de stat.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      nu e vorba de cei cu datorii; e vorba de capitalul social al firmei; ceva diferit, totusi; poti sa platesti toate datoriile, dar capitalul social se micsoreaza; de ce sa te desfiinteze?
      Daca ai datorii pe care nu le poti achita, tebuie introdus mecanismul de supraveghere pentru insolventa, eventual falimentarea. Daca iti achiti datoriile, care-i baiul?
      Astia interzic sa aduci bani de acasa pentru firma... (?!!!) si sa-ti platesti datoriile.
      • Like 0
    • @ Munteanu Mongolul Mircea
      Cred ca nu ati inteles articolul, e vorba de cei cu datorii si carora li se diminueaza capitalul cu valoarea datoriilor , exact asta spune articolul. E vorba si de datoriile catre actionari care se convertesc in parti sociale/actiuni si se diminueaza valoarea datoriilor. Problema cea mai importanta e ca la majoritatea firmelor respective valoarea datoriilor e mai mare decat capitalul si atunci capitalul devine negativ iar daca nu se inlocuieste administratorul firmei acesta are tendinta de a folosi cash-flowul firmei pentru achitarea catre sine a propriilor datorii cu prioritate in defavoarea celorlalti creditori. Din aceasta cauza sunt multe cazuri de patroni foarte bogati care conduc firme falimentare si la care creditorii asteapta luni in sir primirea datoriilor in timp ce administratorul are ca prima grija rata catre BMW dupa care daca mai ramane ceva pentru salariati si furnizori bine, daca nu poate sa astepte mult si bine pentru ca patronul raspunde in limita capitalului social adica cu niste sume derizorii iar bugetul e pe ultimul loc in achitarea datoriilor.
      • Like 0
    • @ Rusu Liviu
      Nu se precizeaza cum se decapitalizeaza firmele; (in articol); daca e vorba de datorii externe, aveti dreptate. Dar nu e singurul mod de a decapitaliza o firma. Poate avea datorii la actionari(actionarul unic; nu e voie sa se foloseasca termenul "patron"). In acest caz, eu am dreptate.
      Problema e mai complexa.
      Cum firma mea avea datorii la mine(nu la alte firme sau persoane fizice) si autorul nu precizeaza cum se decapitalizeaza firma, e firesc sa ma revolt.
      Poate si legea ar trebui sa clarifice acest aspect: datorii la actionarul unic(actionari) sau datorii la terti. E foarte important. Practic, asta face diferenta intre o lege utila si o plesneala ce incurca socotelile, impotriva economiei libere.
      (Datoriile la actionari pot sa apara din multe motive. Multe bune. Unele gresite. Dar e treaba lor exclusiva de a decide continuarea functionarii firmei sau inchiderea ei.)
      Cred ca ati inteles la ce m-am referit.
      In rest, numai de bine!
      • Like 0
  • Numai mamuții bugetari merită amnistiați, nu-i așa? Plevușca dă-o draq, să sucombe!
    • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult