Foto: Bogdan Adrian Trandafir
Jurnalistul Andrei Gheorghe a murit luni la locuința sa din Voluntari. Avea 56 de ani, un umor sclipitor, un spirit mereu curios și mereu gata să răspundă, lumii sau celui aflat în fața sa, cu inteligență și cu ironie. Din nebuloasa societății românești decupa cu precizie chirurgicală conturi perfecte în fața cărora nu aveai cum să nu exclami: „ăștia sunt”, „ăștia suntem”.
Aflați mai mult:
- Cristian Niculescu: Salutare, națiune, cor de bocitoare! - „Nu, nu mi-am înscenat moartea. A fost supradoză de viață, băi, imbecililor!...” Continuarea aici
Andrei Gheoghe s-a născut la 14 ianuarie 1962, la Lipeţk, în Rusia. A absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine (secţia rusă-engleză) a Universității din Bucureşti.
Între 1991 şi 1993 a fost reporter special la Radio Constanţa şi a realizat mai multe emisiuni la posturile Radio Sky Constanţa (1993- 1996; "Videomania", "Vineri 13"). Apoi a fost ascultat de milioane de oameni la Pro FM Bucureşti (1996-2002;"Midnight Killer" "13-14") şi a realizat "Lanţul Slăbiciunilor" la Pro TV.
A lăsat în urmă cariera în radio și în televiziune, dar vocea sa, lucidă și critică, a continuat să se audă în societate și din afara unui studio. În septembrie 2017, scria pe pagina sa de Facebook: „Sunt obosit. Am fost "generația de sacrificiu" si am crezut ca după un drum lung si greu o sa ajungem intr'o poiana cu soare si flori. Dar nu a fost așa. Drumul nu ducea nicăieri si intr'o zi sătui de foame si mizerie ne'am revoltat, ne'am ucis conducătorii si am crezut ca după un alt drum lung si greu o sa ajungem la malul unei ape dulci. Apa însă e salcie, terenul mlăștinos si cei mai nevolnici și netrebnici dintre noi se răsfață in calești scumpe, copiii lor ni se urca in cap și dansează țonțoroiul iar părinții noștri mor încet de piocianic. Frății fug scirbiti si'si caută fericirea in alte zări. Speranta a leșinat bătută de jandarmi, Infinitul lucrează la un mall iar eu imi număr firfireii și ma gândesc daca'mi ajung de o funie mai sănătoasă. In fata nu văd nimic decit bezna și întuneric, in jurul nostru doar mizerie și dezmăț și nu mai pot și nu mai am răbdare. Am inima uscata si'n gura gust de cenușă. Va blestem conducători ai României si'n pușcărie dacă v'as bagă pe toți, cu nimenea nu as greși. Va blestem cu spitalele, școlile, șoselele, șpăgile, infumurarile și prostia voastră agresiva. Va blestem sa muriți stind la coada, sa trăiți din salariu și sa va petreceți bătrânețea cu o pensie obișnuita, intr'un oraș obișnuit, cu doi copii obezi și beți in sufragerie și cu părinții in întreținere pe veci. Sint obosit și drumul nu se mai zărește.”
Luni seară și marți dimineață cei care l-au cunoscut au vorbit despre el între „ai lor”, cei de pe rețelele de socializare. Au povestit întâmplări și dialoguri cu un prieten bun, care te făcea să râzi, să gândești mai mult, să treci dincolo de zona de confort.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.