Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cum mi-am răsturnat propriul mod de lucru în timp ce munceam la corporație

Corporatiști distanțați

Foto: Getty Images 

Prin 2006, când mi-am început aventura în „customer experience land”, ca manager de produs pe zona de carduri, am construit un produs de la 0 la 9 milioane de tranzacții pe lună într-un timp scurt. Asta pentru că gândeam și lucram ca într-un startup, chiar dacă eram într-o corporație. Atunci am înțeles că antreprenorii la început de drum au nevoie de consultanță pentru că nimeni nu e bun chiar la toate.

Viața mea de „antreprenor” în corporație a fost o experiență cel puțin interesantă. Am început cu o echipă mică în care făceam de toate: plan de business, specificații, testare, muncă operațională, suport. A fost o vreme plină de adrenalină, ceea ce e fix ce trăiesc și antreprenorii în perioada de început a startup-ului. Dar a fost și o lecție extrem de utilă. 

Mi-aș dori ca tot mai multe startup-uri să aibă parte de experiențe similare. De curajul de a fi challengeri, de a fi diferiți și de a reuși. În realitate, știm cu toții că lucrurile nu ies întotdeauna conform planului. Avea mama o vorbă: „socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă”. Iar asta se întâmplă frecvent în startup-uri, dar și corporații. Mi s-a întâmplat de multe ori să știu că trebuie să fie ceva mai mult de atât.

Acum 10-15 ani procesul uzual de dezvoltare de produs pornea de la o idee emisă în timpul unei ședințe, continua cu discuții cu furnizori și, eventual, cu clienți și se termina prin testarea unui prototip în piață. Realitatea în care un produs sau un serviciu nu livrează rezultatele promise chiar dacă a fost creat conform specificațiilor este posibilă. De ce?

Prin 2015, apăreau și în România primele influențe ale curentului Design Thinking. Intrigat de principiile curentului, am început să învăț mai multe despre noua modalitate de a dezvolta produse. Doi ani mai târziu, am făcut un pas înspre zona mai generală de inovație, moment care a coincis cu procesul rapid de transformare din persoană de produs în ambasador de experiențe. 

Mi-am răsturnat propriul mod de lucru: nu mai dezvoltam produse pe care să le vând clienților, ci am început să dezvolt produse și servicii care se adresează cu adevărat problemelor identificate și validate din viața acestuia.

Așa am devenit Innovation Coach, unde, alături de colegii mei, discutam cu clienții, testam, realizam sondaje sau experimente. Totul pentru a ne asigura că ne adresăm problemelor și nevoilor din viața acestora prin produsele noi pe care le dezvoltam. Același lucru fac și astăzi prin consultanța pe care o ofer antreprenorilor din Startarium. Mai exact, îi ajut să-și descopere cât mai bine clienții, așa cum sunt ei (și nu cum s-ar descrie ei neapărat) și să se gândească la metode cât mai rapide și cât mai accesibile de a determina dacă o idee de produs este cu adevărat eficientă.

Platforma de antreprenoriat Startarium organizează și PitchDay, o competiție în care mulți antreprenori la început de drum sau într-un stadiu mai avansat din viața startup-ului și-au stabilit ținte noi, au concurat cu alți antreprenori pentru finanțări și s-au inspirat de la colegi de breaslă. 

Pentru mine, PitchDay-ul din 2019 a fost momentul în care am început să lucrez cu adevărat cu antreprenorii la un cu totul alt nivel decât până atunci. Zeci de oameni la început de drum în antreprenoriat s-au înscris la sesiunile de consultanță gratuită oferite de consultanții din Startarium. Printre domeniile disponibile pentru consultanță era și cel de validare a ideilor de afaceri – domeniul care devenise o pasiune pentru mine în acea perioadă.

M-am întâlnit cu antreprenori care mi-au povestit obiectivele pe care le aveau, pașii planificați și ideile de produse sau de servicii la care s-au gândit. Fiecare avea o energie extrem de contagioasă și multe ambiții pentru proiectul lor. Unii testaseră deja ideile, în timp ce alții le țineau încă pe hârtie. Consultanța i-a ajutat să înțeleagă mai bine nevoile și problemele cu care se confruntă potențialii clienți și modul în care pot să-și verifice ideile cu costuri minime, pentru a diminua riscul unei investiții eșuate.

PitchDay din 2019 m-a convins să mă dedic tinerilor antreprenori care caută consultanță prin Startarium. Apoi a venit și 2020, la pachet cu criza pe care încă o traversăm cu toții, dar și cu un context extrem de bun pentru startup-urile care au nevoie să obțină ușor experiență de consultanță antreprenorială. Așa au apărut, practic, sesiunile RE:BUILD o combinație de webinare, sesiuni de consultanță de grup și individuală, menite să ofere suport antreprenorilor afectați de criză, cu scopul de a se re-inventa. Și tot așa și o nouă călătorie către startup-urile despre care vom citi tot mai mult în ani următori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon