Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Anul 2017 va fi anul prețurilor de transfer: Fiți pregătiți!

Dosarul prețurilor de transfer trebuie să fie prezentat, din 2017, de anumite companii – așa cum voi detalia în continuare – până la termenul pentru depunerea declarației de impozit pe profit, respectiv 25 martie - sau termenul stabilit pentru societățile care aplică un an fiscal diferit de anul calendaristic. Având în vedere complexitatea întocmirii acestuia, contribuabilii vizați trebuie să își facă o planificare riguroasă a proiectului, astfel încât să fie evitate problemele de încadrare în termenele legale.

Întocmirea și prezentarea dosarului se va face conform Ordinului 442/2016. Interpretarea organelor fiscale este ca, în cadrul controlului, dacă se solicită un dosar pentru ultimii 3 ani, companiile trebuie să actualizeze dosarul conform structurii ordinului 442 pentru toată perioada analizată.  

Abordarea este o forțare a legislației, fiind, practic, o aplicare retroactivă a ordinului. Pentru companiile verificate, efortul este semnificativ și cerințele sunt greu de respectat în perioada acordată de organele fiscale, de regulă de 30-60 de zile. Există informații conform cărora este în discuție modificarea Ordinului 442, inclusiv referitor la această aplicare retroactivă a prevederilor ordinului.

Obligații noi din 2017 care trebuie pregătite chiar din acest an

Astfel, din 2017, trebuie să aibă pregătit dosarul pentru tranzacțiile efectuate în 2016, până la termenul de depunere a declarației anuale de profit, marii contribuabili care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu următoarele praguri de semnificație:

*200.000 euro, exclusiv TVA în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;

*250.000 euro, exclusiv TVA în cazul tranzacțiilor privind prestările de servicii primite/prestate;

*350.000 euro, exclusiv TVA în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale

Obligația le revine și celorlalți contribuabili, la solicitarea organului de inspecție fiscală, în cadrul unei inspecții fiscale, astfel:

*contribuabilii/plătitorii din categoria marilor contribuabili, care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate sub nivelul pragurilor de semnificație de 200.000 euro, 250.000 euro și 350.000 euro, dar peste cele menționate pentru alte categorii de contribuabili (50.000 euro/50.000 euro/100.000 euro)

*contribuabilii/plătitorii din categoriile contribuabililor mici și mijlocii, care derulează tranzacții cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de semnificație:

*50.000 euro, exclusiv TVA, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;

*50.000 euro, exclusiv TVA, în cazul tranzacțiilor privind serviciile primite/prestate;

*100.000 euro, exclusiv TVA, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.

Observăm că toți contribaubilii cărora li se solicită dosarul prețurilor de transfer ar putea fi obligați să actualizeze dosarul pentru toată perioada din urmă vizată de ANAF. 

Au obligația documentării respectării principiului valorii de piață, în cadrul unei inspecții fiscale, conform regulilor generale prevăzute de reglementările financiar-contabile și fiscale în vigoare, contribuabilii/plătitorii care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate sub oricare din pragurile de semnificație menționate în ordin.

România se mișcă în trendul internațional

Reamintim că prețurile de transfer sunt una dintre principalele ținte ale autorităților fiscale din întreaga lume. În fiscalitatea internațională are loc o schimbare de paradigmă care, treptat, va influența nu doar relația cu autoritățile, ci însuși modelul de business al companiilor. Atât OCDE, cât și Comisia Europeană iau măsuri astfel încât impozitele să fie plătite în statele în care sunt realizate profiturile. Practic, intenția este ca grupurile de companii să recurgă cât mai puțin la mutarea profiturilor în scopuri fiscale către jurisdicții unde activitatea este scăzută sau inexistentă, în schimb impozitele sunt mici sau zero.

În acest context, România a făcut în ultima vreme mai mulți pași în direcția schimbării legislației naționale. Rezultatele se vor vedea mai clar în 2017 și în anii următori pe măsură ce și la nivel european vor fi implementate reformele referitoare la societățile controlate, erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor, combaterea evitării taxelor sau implementarea bazei comune consolidate de impozitare a profiturilor. La începutul lunii noiembrie, Ministerul de Finanțe a publicat un proiect de lege privind aderarea României că membru al Planului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting).

Până la implementarea noilor prevederi în legislația națională, există deja acte normative de mare impact în zona prețurilor de transfer în 2017, așa cum am arătat, (Ordinul 442/2016).

Sunt așteptate alte schimbări de mare impact

În perspectivă, trebuie să rețineți că anii următori vor aduce alte schimbări de impact pentru marile grupuri de companii. Odată ce va adera la Planul BEPS, România:

* va implementa cele patru standarde minime ale BEPS (practicile fiscale dăunătoare, abuzul de tratate fiscale, raportarea țară cu țară și mecanismele de soluționare a litigiilor);

* va monitoriza evoluția impozitelor ca urmare a provocărilor economiei digitale, precum și prin analiza economică a BEPS;

* se va alătura organismelor cheie de luare a deciziilor în domeniul fiscal internațional, cum ar fi Comisia pentru afaceri fiscale a OECD și organelor sale subsidiare.

Totodată, la nivel european sunt în pregătire, urmând să se aplice în următorii ani:

Directiva Anti Tax Avoidance (ATAD) care reglementează: deductibilitatea dobânzilor, impozitarea la ieșire a transferului de active, norma generală anti-abuz, calcularea veniturilor societătii străine controlate, tratamentul neunitar al elementelor hibride.

România are termen până la 31 decembrie 2018 să introducă prevederile ATAD în legislația națională. Remarcăm, însă, că unele se aplică deja, cum ar fi deductibilitatea dobânzilor și norma generală anti-abuz (art 11 din Codul fiscal). 

Pachetul referitor la baza impozabilă consolidată comună a societătilor (CCCTB)

Va fi obligatorie pentru marile grupuri de companii din UE, va introduce reguli unice pentru calcularea bazei impozabile în UE pentru impozitul pe profit, în locul celor 28 de sisteme aplicate în fiecare stat membru și ar urma să fie implementată în două etape: baza comună impozabilă, ulterior consolidarea acesteia.

Country by County Reporting (CCR)

Grupurile de companii trebuie să transmită raportări detaliate privind activitatea în fiecare stat în care au filiale, subsidiare etc.

Companiile care se vor informa și se vor pregăti din timp vor depăși mai ușor inerția specifică organizațiilor de mari dimensiuni, vor traversa mai lin aceste etape și vor avea timpul și instrumentele pentru a se adapta noii paradigme în care a intrat și România. Așadar, fiți pregătiți! 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Eu credeam/speram că ne anunțați că trecem, în sfărșit, la democrație, iar dv. ne amenințați iar cu relele. Nu era nevoie.
    • Like 0


Îți recomandăm

Statuie mască

„Primul lucru care contează atunci când faci o donație este ca gestul respectiv să te facă să te simți că ai făcut cu adevărat o faptă bună. Dacă cauza respectivă reușește să te facă să te simți ca un mic erou, te face să te simți bine că ai ajutat, reușește să te facă donezi”, spune Nicoleta Deliu.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult