foto: Hector Adolfo Quintanar Perez / Zuma Press / Profimedia
Haideți să fim puțin realiști înainte ca anul să se încheie și să admitem că 2023 a fost un an incomod pentru Occident.
Ultimele 12 luni au fost marcate de o serie de eșecuri pentru SUA, Europa și alte mari democrații de pe scena politicii internaționale. Niciunul dintre aceste eșecuri nu a fost dezastruos, deocamdată, scrie BBC News, dar ele indică o schimbare a raportului de forțe care se îndepărtează de valorile occidentale, dominate de SUA, care au ținut în viață ordinea mondială actuală ani de zile. Concret, pe multe fronturi, vântul bate în direcția greșită pentru interesele occidentale.
Ucraina
În ciuda unor succese recente în Marea Neagră, războiul nu merge bine pentru Ucraina. Asta înseamnă, prin extensie, că merge prost pentru NATO și UE, care au finanțat efortul de război al Ucrainei și economia acesteia cu zeci de miliarde de dolari.
Anul trecut, la nivelul țărilor NATO, erau mari speranțe că, odată ce este livrat echipamentul militar modern și pregătirea intensivă a soldaților ucraineni în țările occidentale, armata ucraineană ar putea să-și prelungească avantajul câștigat în toamna lui 2022 și să-i împingă pe ruși din cea mai mare parte a teritoriullui pe care îl ocupaseră. Dar acest lucru nu sa întâmplat.
Problema a fost una de sincronizare. Țărilor NATO le-a luat mult timp până să se hotărască să trimită tancuri de luptă moderne precum Challenger 2 și Leopard 2 în Ucraina, motivul ezitării fiind faptul că această mișcare l-ar face pe Vladimir Putin să recurgă la represalii dure. Până la urmă, Occidentul a livrat tancurile, iar liderul autocrat de la Kremlin nu a făcut nimic.
Dar până când tancurile au fost desfășurate efectiv pe câmpul de luptă, începând cu luna iunie, comandanții ruși ghiciseră deja unde va avea loc principalul efort de luptă al Ucrainei. Ucraina, au crezut pionii lui Putin, ar vrea să avanseze spre sud prin regiunea Zaporojie, spre Marea Azov, spărgând astfel liniile rusești și împărțindu-le în două ca să taie apoi Crimeea.
Armata rusă și-a arătat incapacitatea în încercările sale de a cuceri Kievul în 2022, dar nu trebuie să ascundem faptul că soldații lui Putin excelează în apărare. În tot acest timp în care brigăzile ucrainene au fost antrenate în Marea Britanie și în alte părți în prima jumătate a anului 2023, și în timp ce tancurile erau trimise spre front, Rusia construia cele mai mari și mai extinse linii de fortificații defensive din istoria modernă.
Minele antitanc, minele antipersonal, buncărele, tranșeele, capcanele pentru tancuri, dronele și artileria s-au combinat pentru a zădărnici planurile Ucrainei, iar contraofensiva mult lăudată a Kievului a eșuat, fapt ceea a stârnit frustrare în Europa și la Washington.
La acest moment Ucraina duce o lipsă critică de muniție și de soldați, în timp ce Congresul SUA blochează încercările Casei Albe de a promova un pachet de sprijin militar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev. De asemenea, în UE, Ungaria blochează pachetul european de ajutor în valoare 50 de miliarde de euro pentru guvernul ucrainean. Până când vine sprijinul din SUA și din UE s-ar putea să fie prea târziu, căci forțele ucrainene sunt deja nevoite să treacă în defensivă.
Între timp, Moscova și-a pus economia pe picior de război, dedicând o treime din bugetul național către sectorul apărării, în timp ce aruncă în luptă noi resurse umane și militare.
BBC scrie că această situație este profund dezamăgitoare pentru Ucraina, care spera ca până acum să fi întors cursul războiului în favoarea sa.
Sigur, mulți dintre cei care se pregătesc pentru petrecerea de anul nou poate se întreabă de ce contează tot ceea ce e scris mai sus pentru Occident?
Contează foarte mult, căci în joc este securitatea Europei, dar și pentru că Putin, care a ordonat personal invazia rusă pe scară largă acum aproape doi ani, trebuie doar să-și mențină trupele pe teritoriul pe care l-a cucerit (aproximativ 18% din Ucraina) pentru a proclama o victorie.
În tot acest timp, NATO și-a golit depozitele de armament și a făcut tot ce i-a stat în putință, mai puțin să intre în război, pentru a-și susține aliatul, Ucraina. Toate acestea ar putea sfârși într-un eșec jenant de a inversa invazia rusă începută pe 24 februarie 2022.
Vladimir Putin
În martie 2023, Vladimir Putin a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională de la Haga, împreună cu comisarul său pentru drepturile copilului, pentru crime de război comise împotriva copiilor ucraineni.
Occidentul a sperat că acest lucru va face din el un paria internațional și îl va izola în propria țară, neputând călători de teama arestării și a deportării la Haga. Acest lucru nu s-a întâmplat. De la punerea sub acuzare, Putin a fost în Kârgâzstan, China, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, fiind primit de fiecare dată cu covor roșu. De asemenea, a participat virtual la summitul Brics din Africa de Sud.
Mai mult, sancțiunile UE ar fi trebuit să îngenuncheze economia rusă, obligându-l pe Putin să revină asupra calculelor invaziei sale în Ucraina. Cu toate acestea, Rusia s-a dovedit a fi remarcabil de rezistentă la aceste sancțiuni, aprovizionându-se cu multe produse prin intermediul altor țări, precum China și Kazahstan.
Da, marea victorie este că Occidentul s-a dezlipit în mare parte de dependența de petrolul și gazele rusești, dar Moscova a găsit alți clienți dispuși să achiziționeze aceste resurse, chiar dacă la un preț redus.
Adevărul este că, deși invazia și ocuparea brutală a Ucrainei de către Putin este detestabilă pentru națiunile occidentale, în mare parte nu este pentru restul lumii. Multe națiuni consideră că aceasta este problema Europei, iar unii dau vina pe NATO, spunând că alianța a provocat Rusia prin extinderea prea departe spre est. Spre consternarea ucrainenilor, aceste națiuni par să nu țină cont de torturile și abuzurile la scară largă comise de trupele invadatoare ale Rusiei, mai notează BBC.
Gaza
Dar nu doar Putin reprezintă o problemă pentru occident, ci și tensiunile din Orientul Mijlociu. Tot mai multe voci internaționale cred că Occidentul are standarde duble. De ce? Pentru că a făcut apel la resul națiunilor lumii să condamne Rusia pentru uciderea civililor în Ucraina, dar a refuzat să sugereze clar o încetare a focului în Gaza, unde mii de civili au fost uciși de răspunsul disproporționat al Israelului ca urmare a atrocităților comise de gruparea teroristă Hamas pe 7 octombrie.
Războiul dintre Israel și Hamas a fost în mod clar catastrofal pentru toți locuitorii din Gaza și pentru israelienii afectați de raidul criminal al Hamas.
Noul război a fost, de asemenea, negativ pentru Occident, pentru că a deturnat atenția globală de la eforturile Ucrainei, care se luptă să țină piept avansurilor rusești în această iarnă. Mai mult, războiul din Gaza a făcut ca resursele militare americane să capete o nouă direcție: Israel.
Dar, mai presus de toate, în ochii multor musulmani și a altora din întreaga lume, războiul din Gaza a făcut ca SUA și restul puterilor occidentale să pară complici la distrugerea Fâșiei Gaza prin protejarea Israelului la ONU.
Războiul s-a extins deja în sudul Mării Roșii, unde rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, lansează drone și rachete explozive asupra navelor, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la mărfuri, deoarece marile companii de transport maritim din lume sunt obligate să devieze tot drumul și să călătorească în jurul vârfului sudic al Africii.
Iran
Iranul este suspectat că ar dezvolta în secret o armă nucleară, lucru pe care îl neagă. Cu toate acestea, în ciuda eforturilor occidentale, este departe de a fi izolat, extinzându-și tentaculele militare în Irak, Siria, Liban, Yemen și Gaza prin intermediul milițiilor proxy pe care le finanțează, le antrenează și le înarmează.
În 2023 Iran și-a dezvoltat o alianță tot mai strânsă cu Moscova, căreia îi furnizează o cantitate aparent inepuizabilă de drone pe care forțele Kremlinului le lansează asupra orașelor și localităților din Ucraina.
Desemnat drept o amenințare ostilă de mai multe națiuni occidentale, Iranul a beneficiat de războiul din Gaza, poziționându-se în Orientul Mijlociu ca un campion al cauzei palestiniene.
Africa
Una câte una, țările din regiunea Sahel din Africa de Vest au cedat în fața unor lovituri de stat militare care au dus la expulzarea forțelor europene care ajutau la combaterea insurgenței jihadiste din regiune.
Fostele colonii franceze Mali, Burkina Faso și Republica Centrafricană se întorseseră deja împotriva europenilor când, în iulie, o nouă lovitură de stat a dus la înlăturarea unui președinte pro-occidental în Niger. Ultimele trupe franceze au părăsit acum țara, deși 600 de soldați americani au rămas acolo în două baze.
În locul forțelor franceze și internaționale se află mercenarii ruși ai grupului Wagner, care a reușit să se agațe de afacerile sale profitabile în ciuda morții misterioase a liderului său, Evgheni Prigojin, într-un accident de avion în luna august.
Între timp, Africa de Sud, văzută cândva ca un aliat occidental, a organizat exerciții navale comune cu nave de război rusești și chinezești.
Coreea de Nord
Țara-lagăr condusă de Kim Jong Un ar trebui să fie supusă unor sancțiuni internaționale mai stricte din cauza programului său de arme nucleare și de rachete balistice.
Cu toate acestea, în acest an, Coreea de Nord a creat legături mai strânse cu Rusia, Kim Jong Un vizitând un port spațial rusesc. Mai mult, Coreea de Nord a trimis un milion de proiectile de artilerie forțelor rusești care luptă în Ucraina.
În plus, Coreea de Nord a testat mai multe rachete balistice intercontinentale, despre care se crede acum că sunt capabile să atingă cea mai mare parte a părții continentale a SUA.
China
Într-o anumită măsură, în 2023 s-a înregistrat o atenuare a tensiunilor dintre Beijing și Washington, cu un summit în mare parte reușit între președinții Biden și Xi Jinping la San Francisco.
Dar China nu a dat niciun semn de renunțare la pretențiile sale asupra celei mai mari părți din Marea Chinei de Sud, publicând o nouă hartă în care se observă că își extinde pretențiile aproape până la coastele mai multor națiuni din Asia-Pacific. China nu a renunțat nici la pretențiile sale asupra Taiwanului, pe care a promis că îl va recupera chiar și cu forța dacă este necesar.
Există, prin urmare, motive de optimism, se întreabă BBC? În acest context sumbru pentru Occident, este poate greu de văzut multe urme de speranță. Dar, în ceea ce privește partea pozitivă pentru Occident, alianța NATO și-a redescoperit în mod clar scopul defensiv. Unanimitatea occidentală arătată până acum i-a surprins pe mulți, deși acum încep să apară unele fisuri, iar 2024 se anunță un an care ar putea să le mărească.
Dar dintre toate problemele Occidentului, în Orientul Mijlociu există cele mai mari șanse să se îmbunătățească situația. Acest lucru se datorează în parte dimensiunii îngrozitoare a evenimentelor care s-au desfășurat de ambele părți ale frontierei dintre Gaza și Israel.
Înainte de 7 octombrie, căutarea unei soluții la problema unui viitor stat palestinian fusese în mare parte abandonată. În relațiile Israelului cu palestinienii s-a strecurat o anumită mulțumire, conform căreia aceasta era o problemă care putea fi cumva gestionată prin măsuri de securitate, fără a fi nevoie să se facă vreun pas serios pentru a le oferi un stat propriu.
Această formulă s-a dovedit acum a fi fatalmente greșită, iar Joe Biden a declarat în mai mult rânduri că israelienii nu vor putea trăi în pacea și securitatea pe care le merită decât dacă palestinienii vor putea face același lucru.
Găsirea unei soluții juste și durabile la o problemă care se întinde în istorie va fi incredibil de dificilă și va implica, în cele din urmă, compromisuri și sacrificii dureroase de ambele părți pentru a reuși. Dar acum, în sfârșit, această problemă are atenția lumii.
Migrația
În 2023 migrația a fost din nou o problemă. După ani de blocaj politic, Uniunea Europeană a ajuns în decembrie la un acord istoric asupra migrației, în timp ce strategia controversată a Marii Britanii, deportarea în Rwanda, a stârnit dezbateri intense.
Deși trecerile ilegale ale frontierei înregistrate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) nu s-au apropiat de nivelurile din 2015, au crescut față de anii de pandemie.
Economie
Economia europeană a supraviețuit după iarna recesiunii din 2021, marcată de incertitudine și explozia prețurilor, în special la energie.
Comisia Europeană și-a revizuit în scădere prognoza pe 2023, însă estimează că economia blocului comunitar va crește în 2024. Inflația a scăzut, de asemenea, semnificativ, chiar dacă incertitudinea economică și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu continuă să arunce o umbră de instabilitate asupra fluxurilor energetice globale.
Încă un motiv ca să renunțăm la petrol: lumea arde
Oficialii din aproape 200 de țări reuniți la summitul pentru climă COP28 de la Dubai au adoptat un acord pentru renunțarea la combustibilii fosili, un angajament istoric și dureros, dar care are o mare problemă: termenul limită nu a fost stabilit.
Cercetătorii au declarat 2023 cel mai călduros an din istorie și subliniază că este puțin probabil ca omenirea să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile din perioada pre-industrială.
Ținta de 1,5 grade agreată la conferința COP21 de la Paris este mai mult decât o simplă bornă: dincolo de acest prag, evenimentele climatice extreme vor deveni mai frecvente și mai distructive, ecosistemele vor fi afectate iremediabil, iar inversarea procesului de încălzire globală va deveni mult mai dificilă.
Pe fondul unor temperaturi record, eforturile țărilor de a reduce emisiile par insuficiente, arată cel mai recent raport al ONU despre emisiile poluante. Studiul a constatat că țările ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 42% pentru a limita încălzirea globală la 1,5 C până la sfârșitul secolului.
În altă ordine de idei, Occidentul se îndreaptă spre un an cu teste politice importante (atât în Europa, cât și în SUA), dar și cu provocări majore: efectele persistente ale crizei costului vieții, impactul migrației și încălzirea globală. Prin urmare, ne pregătim din nou ca istoria să se scrie chiar sub ochii noștri.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
As vrea sa mentionez doua aspecte care nu ar avea ce cauta la un post de stiri atat de important in lumea asta, un adevarat reper al jurnalismului. Un aspect serios si unul amuzant:
„BBC își cere scuze pentru poziția sa binevoitoare față de teroriștii Hamas. O mare rușine: corespondenții din Orientul Mijlociu i-au numit pe asasini „luptători pentru libertate” și „militanți”. Miting de protest la ușa redacției britanice
Celebrul post britanic BBC este acuzat că, de când a izbucnit criza provocată de atacurile teroriste ale Hamas în Israel, a dezinformat publicul și s-a situat constant de partea agresorilor, pe care îi prezintă drept „luptători pentru libertate” și „militanți”. Comportamentul postului public britanic a generat atâta indignare, încât luni seara o mulțime de oameni s-a mobilizat în fața sediului BBC din Londra, unde a manifestat împotriva modului în care sunt prezentate evenimentele din Orientul Mijlociu.
Din 7 octombrie, de când Hamas a lansat atacul în interiorul Israelului – raid în urma căruia au fost uciși 1.300 de israelieni și turiști străini –, BBC nu a folosit niciodată cuvântul „teroriști”.
... cei de la BBC au fost nevoiți să-și ceară scuze chiar pe postul public, în direct, și să recunoască faptul că au prezentat eronat lucrurile. Prezentatoarea știrilor a încheiat unul din buletinele de știri cu următoarele cuvinte: „Acum, înainte de a încheia, mai devreme, la BBC News, am relatat despre unele dintre demonstrațiile pro-palestiniene din weekend. Am vorbit despre mai multe demonstrații din Marea Britanie în timpul cărora oamenii și-au exprimat sprijinul pentru Hamas. Recunoaștem că a fost o formulare greșită și că a fost o descriere înșelătoare a demonstrațiilor pro-palestiniene”. - https://ziaristii.com/bbc-si-a-cerut-scuze-pentru-pozitia-sa-binevoitoare-fata-de-teroristii-hamas-corespondentii-din-orientul-mijlociu-ii-numesc-pe-asasini-luptatori-pentru-libertate-si-militan/
Si in contrapartida, o gafa a aceluiasi BBC m-a facut sa rad cu adevarat si merita savurata prostia redactiei:
„Bărbatul confundat de BBC și intervievat în direct deși venise să se angajeze vrea să dea în judecată compania media
Un bărbat care a făcut senzaţie pe internet după ce BBC l-a intervievat în direct din greşeală intenţionează să dea în judecată compania media pentru încasările pe care aceasta le-ar fi obţinut în urma difuzării imaginilor, câştiguri de care el susţine că a fost privat, relatează luni DPA/PA Media.
Guy Goma s-a prezentat în anul 2006 la sediul BBC pentru un interviu de angajare, însă a sfârşit prin a fi intervievat la postul BBC News pe tema muzicii descărcate de pe internet.
El a fost confundat cu jurnalistul specializat în tehnologie Guy Kewney, care urma să vorbească în direct despre o dispută juridică între Apple Corps şi Apple Inc.
Imaginile rezultate din această gafă au fost vizualizate de peste cinci milioane de ori pe canalul YouTube al reţelei media, însă Goma a declarat pentru un podcast că nu a primit nicio sumă de pe urma interviului, scrie Agerpres. "I-am contactat, iar ei nu mi-au răspuns. M-au plătit pentru acel interviu? Nu. Aşteaptă să-i chem în instanţă", a povestit el pentru podcastul Accidental Celebrities.
Guy Goma a povestit în cadrul podcastului cum, de îndată ce a ajuns la studiourile BBC, fiind în căutarea unui loc de muncă, a fost condus la machiaj. "Am spus: scuzaţi-mă, n-am nevoie de asta, am venit doar pentru un interviu de angajare, n-am nevoie de machiaj", a povestit el. În înregistrarea video el poate fi văzut cum, deşi iniţial surprins, răspunde la toate întrebările jurnalistei Karen Bowerman, care, potrivit acestuia, nu şi-a dat seama de greşeală. După interviu, Goma a anunţat BBC că a intervievat persoana greşită, însă nu a mai fost contactat "timp de o săptămână", a ratat interviul de angajare şi nu a obţinut postul. BBC a refuzat să comenteze”. - https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/barbatul-confundat-de-bbc-si-intervievat-in-direct-desi-venise-sa-se-angajeze-vrea-sa-dea-in-judecata-compania-media-2482909
Alianța China- Rusia e periculoasă desigur, dar chinezii se pot schimba oricând, ei nu iubesc pe nimeni- cu atât mai puțin pe ruși- își urmăresc propriile interese de moment.
Iar problemele cu Iranul și Coreea de Nord au existat de multă vreme, aceleași șicane de ambele părți, nu au apărut în 2023. Ca dealtfel și celelalte probleme prezentate în articol, nu sunt neapărat un produs strict 2023 ,mai puțin războiul din Gaza - acolo e într-adevăr un pericol real pentru toți cei implicați.
Ca să închei cu un ton pozitiv, așa e bine la început de an, NATO rămâne cea mai puternica alianță militară de pe glob cel puțin atâta timp cât liderii ei vor colabora eficient. Să sperăm că o vor face.