Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Alina Codin nu poate trăi ca artist decât în România: „Țara aceasta mă inspiră. În spatele blocurilor gri, al șoselelor gri pline de gropi, există o Românie colorată, veselă, plină de imaginație și inventivitate artistică”

Alina Codin

La ceva vreme după ce am cunoscut-o pe Alina Codin, mi-a venit ideea de a sărbători România prin frumos. Pentru că Alina nu este doar un artist, este un om pasionat de viață și de tot ce are viața mai bun și frumos, care nu ar putea trăi fără culoare și care a creat o întreagă colecție de pictură despre tradițiile poporului român.

Alice Dinculescu, critic de artă, spune despre Alina: „Un artist care și-a propus să reînvețe frumusețea! Alina Codin a plecat în viață cu multă bucurie și entuziasm manifest pentru descoperiri; dacă se poate, și de ce nu, ele ar putea avea loc în fiecare zi! Și dacă ni s-ar părea că nu-i așa, Alina ar demonstra un adevăr imbatabil, referindu-se cu siguranță la soarele veșnic prezent; este acolo și când nu se vede. 

Artist extrem de voluntar în credința și misiunea ei de a fi, Alina este în primul rând un pasionat arzător al culorii; pentru că se aruncă cu o poftă visceral resimțită în tot ceea ce poate comunica roșul, galbenul, verdele și albastrul, evoluție pe care o descoperă gestual și o decodifică rațional. Instinctul pictural primit ca zestre a condus-o în lumea continuu vizibilă a peisajului spiritual românesc, acolo unde limbajul simbolurilor povestește instantaneu despre ceea ce a fost și ceea ce va fi; pentru că acesta este momentul reîntoarcerii Alinei Codin, unul personal, identificat - nimic nu este întâmplător - chiar cu acest an dedicat patrimoniului, cu locul unde trecutul întâlnește viitorul.

Este drumul ei dintotdeauna căruia i s-a adăugat într-o zi nevoia să explice altora cum e cu formele și culorile; asta a fost declicul; pentru că din tot ceea ce purtăm cu noi, fiecare, în adâncimile insondabile ale moștenirii culturale naționale, a izbucnit o mare lumină a cunoașterii; avea totul în urmă; știa; acum însă, vedea!” 

Alina este profesor la Waldorf, dă lecții de desen și pictură copiilor talentați și pasionați, pictează, creează, inovează și contribuie semnificativ la înfrumusețarea lumii. Este primul artist român ale cărei lucrări au fost incluse în colecția Băncii Raiffeisen. Mai multe lucrări sunt vândute unor colecționari de artă particulari, atât din țară, cât și din străinătate.

Din 1992 profesează ca art director pentru diferite agenții de publicitate. Din 2007, și-a deschis propria firmă de publicitate. De curând s-a reapucat serios de pictură. Și o face atât de bine, încât pe mine m-a inspirat să scriu despre ea. Știu cât este de greu pentru artiști și chiar am întrebat-o cum îi este. Nu se plânge. Dar se simte că nu-i este deloc ușor. Dorința ei este să aibă un atelier propriu, un spațiu doar al ei, cu articole tradiționale românești desenate de ea. Eu i-am spus că deja mi-l imaginez. Și că am încredere că într-o zi, cumva, îl va avea.

Dacă nu ar fi pictor, ar fi medic, pentru că-i place să facă bine, să ajute oamenii. Are culoarea în sânge, îi place să admire alți artiști, să se inspire, să se bucure de ce fac alții. E un admirator, dar și creator al frumosului.

Într-un articol pentru Modernism.ro spunea că le datorează mult profesorilor Valeriu Mladin și Vladimir Zamfirescu care i-au influențat în mod decisiv cariera artistică, care au ghidat-o în drumul său artistic și i-au confirmat potențialul dându-i încredere să continue. Alina spune că este unde este ca urmare a multor renunțări. A ales să renunțe la situații comode și calde pentru a face ceea ce universul i-a hărăzit. 

I-am luat un scurt interviu Alinei pentru că mi-am dorit două lucruri: să o cunosc mai bine, dar să o fac și cunoscută, pentru că oamenii au nevoie de astfel de oameni în viețile lor.

Alina, de când pasiunea pentru artă, de când pictezi?

Pasiunea pentru artă cred că am avut-o dintotdeauna, dar am descoperit-o pe la 23 de ani, când am început să mă pregătesc pentru admiterea la facultatea de artă. Profesorii mei au observat apetitul pentru culori și combinațiile ingenioase pe care le făceam și m-au sfătuit să mă gândesc serios la pictură. I-am ignorat în acel moment, pentru că-mi doream foarte mult să fac modă. De când mă știu mi-au plăcut hainele, culorile și imprimeurile deosebite. Le-am combinat într-un stil propriu. De la această pasiune a mea a pornit totul. Mi-am dorit să fac modă și am ajuns să fac scenografie și pictură (sic!), dar nu regret nicio secundă decizia luată. Cred că la pictură trebuia să ajung de fapt. Culorile fac parte din viața și sufletul meu și încerc să le dăruiesc celor din jur, prin lucrările pe care le fac.

Ce-ți place cel mai mult la ceea ce faci?

Îmi place să ascund mesaje în lucrările mele. Toate au o poveste în spate, nu sunt facile, trebuie să descoperi cheia intrării în lumea mea colorată.

Câte expoziții ai avut până acum?

Anul acesta am avut nenumărate, din fericire. Le-am pierdut numărul. Am beneficiat de susținere și expunere intensă datorită seriei REînTOARCEREA, inspirată din motivele tradiționale cusute pe ii și scoarțe.

Ce e cel mai provocator în munca cu copiii?

Provocarea cea mai mare este să-i fac pe cei așa ziși „netalentați” să pună mâna pe pensulă. Uimirea și bucuria lor, când văd că pot picta, îmi umple sufletul de... culoare pură!

Ce ți se pare cel mai dificil pentru un artist în România?

Cam totul! Nu suntem susținuți în niciun fel. Nu există suficiente spații de expunere, nu există ateliere, suntem priviți ca o specie aparte care se prostește pictând când sunt alte priorități în țară etc. Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să trăiești doar din pictură în România. Bineînțeles că există și excepții. Nu avem o piață de artă adevărată, deși avem artiști de excepție cvasi-necunoscuți. Nu avem o cultură artistică bine conturată, în așa fel încât să putem deosebi lucrările de valoare de cele mai puțin interesante.

Care este curentul care te atrage cel mai tare și de ce?

Fauvismul este curentul drag sufletului meu și în care mă regăsesc total prin explozia de culoare pe care au adus-o prin reprezentanții ei: Henri Matisse, Marc Chagall sau Amedeo Modigliani.

Am văzut o parte din lucrările tale. Sunt minunate, au lumină și culoare, ce te inspiră?

Tot ce este în jurul meu mă inspiră. România mă inspiră. În spatele blocurilor gri, a șoselelor gri pline de gropi, există o Românie colorată, veselă, plină de imaginație și inventivitate artistică. Peisajele din România mă inspiră. În ultimul timp, am bătut țara în lung și-n lat, descoperind locuri de o frumusețe simplă, care mi-au tăiat respirația. Mă încarcă cu energie, frumusețe și culoare aceste călătorii.

De ce această colecție cu motive tradiționale?

Pentru că așa am simțit. Curatorul meu, Daniel Sur, mi-a propus să-mi aleg o temă pentru o serie de lucrări. Am ales-o instinctiv pe aceasta, pentru că iubesc România și tradițiile ei. Sunt fascinată de poveștile cusute pe ii, pe scoarțe, pe cănile de lut și pe obiecte din lemn. 

Care sunt planurile de viitor?

Am început deja o serie nouă de lucrări, de fapt două, la care lucrez în paralel, plus alte lucrări individuale, în funcție de inspirația zilei. Pictez și diverse obiecte din lemn, în mod special scaune, dar și haine și, în general, tot ce mă inspiră și-mi iese în cale (râde).

Unde te găsim?

Ma găsiți la atelierul meu din cadrul Nod Makerspace, pe pagina de artist de pe Facebook: alinacodinartist, pe siteul care este în lucru: www.alinacodin.ro și bineînțeles pe simeze!

Creațiile Alinei vorbesc de la sine. Chiar și necunoscător să fii, nu ai cum să nu observi jocul de culori, luminile, bucuria, formele geometrice, motivele tradiționale, spiritul de libertate, dorința de a contribui prin frumos. Mesajul Alinei este despre o lume mai bună, în care oamenii să se iubească mai mult, să comunice mai bine și să se înțeleagă între ei. Mesajul ei este despre umanitate și dăruire. Așa cum ea dăruiește câte puțin din ea în fiecare creație.

Alina Codin își trage seva din tot ceea ce o înconjoară, din România. A avut posibilitatea să emigreze, dar nu a putut s-o facă pentru că nu poate respira un alt aer, nu poate trăi, gândi și simți decât în română și nu poate picta decât în România. Îi place foarte mult să călătorească, să viziteze, dar aici este sufletul ei, în această țară minunată.

Alina trăiește, vibrează, creează, iubește românește, într-o țară în care creația a devenit din ce în ce mai puțin valorizată. Dar Alina continuă să spere și să creadă în ea și în mesajul pe care ea îl transmite prin lucrările ei – că iubirea de bun și frumos este cea care ne va aduce, inevitabil, mereu, împreună.

La mulți ani, Românie minunată!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult