Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Asociația Flamandă de Stomatologie acuză universitățile românești că vând diplome de stomatologie: „Candidații cu diplome românești nu sunt în stare să răspundă nici la cele mai banale întrebări”

Clinică dentară

Foto - Profimedia

În caz că vă întrebați ce se mai întâmplă prin lume, ei bine, să știți că presa din Belgia a început să scrie despre problema medicilor stomatologi cu diplome obținute pe bani la universități din România.

Pe scurt, cotidianul belgian de limbă flamandă De Standaard a scris săptămâna asta că Asociația Flamandă de Stomatologie își exprimă dubii serioase cu privire la calitatea diplomelor absolvenților de stomatologie eliberate în România.

Potrivit jurnaliștilor de la De Standaard, diplomele sunt scoase la vânzare, la liber, în multe universități din România. 

Investigația ziarului flamand arată că aproape jumătate dintre stomatologii care au început să lucreze în Belgia anul trecut erau străini, dintre aceștia peste o treime obținându-și diploma într-o altă țară europeană. Concret, diplomele românești reprezintă un sfert din diplomele obținute în străinătate de cei care vor să profeseze ca stomatologi în Belgia.

Potrivit Asociației Flamande de Stomatologie (structura asociativă care a tras primul semnal de alarmă pe această temă), solicitanții de drept de liberă practică cu diplome românești par să aibă cunoștințe foarte limitate despre stomatologie. Puși la zid, aceștia acuză explicit chiar și universitățile de stat din România că vând diplome. Acest lucru se întâmplă în special în cazul cetățenilor din afara UE, dintre care mulți sunt tunisieni.

„Când candidații cu diplome românești se prezintă în fața comitetului de acreditare (procedură standard, necesară pentru ca aceștia să obțină dreptul de liberă practică în Belgia), nici măcar nu sunt în stare să răspundă la cele mai banale întrebări”, a declarat pentru cotidianul belgian Le Soir, Frank Herrebout, președintele Asociației Flamande a Medicilor Stomatologi.

„Observăm în principal un aflux de persoane cu naționalitate tunisiană care și-au obținut diploma de stomatologie la o universitate din România. Este mai ușor să obții o diplomă de stomatologie acolo sau chiar să plătești pentru una”, a mai adăugat Herrebout.

Mai departe intervine riscul generat la nivel european de impostura academică din România. De ce? Pentru că din punct de vedere legal, Belgia trebuie să recunoască în mod automat diplomele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene, neputând respinge candidații doar pentru că dețin diplome eliberate de facultățile românești.

Asociația Flamandă de Stomatologie mai spune că membrii comitetelor de acreditare nu pot decât să le recomande candidaților un stagiu de pregătire în Belgia, pentru că, după cum prevăd normele europene, diplomele din România trebuie recunoscute.

În tot acest context, ministrul belgian al Sănătății, Frank Vandenbroucke, a contactat autoritățile din România pentru a le cere explicații cu privire la modalitățile de control aflate în vigoare în sistemul universitar românesc în legătură cu autenticitatea diplomelor obținute de absolvenții facultăților de stomatologie.

„Discuțiile au fost constructive și se lucrează la soluții pentru a asigura calitatea și autenticitatea diplomelor emise pentru medicii stomatologi”, se arată într-un comunicat de presă de joi semnat de Vandenbroucke.

Belgia consideră „foarte importantă” cooperarea medicală cu România, întrucât „mulți medici și profesioniști din domeniul sănătății români lucrează în Belgia”, mai spune oficialul belgian. „Cel mai important este ca îngrijirea pacienților să fie una de calitate, iar acest criteriu trebuie să primeze, indiferent de situație”, a ținut să mai precizeze ministrul belgian al sănătății.

27 de cazuri de fraudă în acest domeniu au fost înregistrate în ultimii cinci ani, dar trebuie precizat că nu toate tentativele sunt investigate, după cum scriu jurnaliștii belgieni.

Parlamentara belgiană Frieda Gijbels a solicitat deja Ministerului belgian al Sănătății cifrele privind numărul stomatologilor străini. Aceasta consideră că autoritățile trebuie să fie mai stricte în privința diplomelor străine. „Nu cred că ce se întâmplă este corect pentru studenții belgieni. Doar un număr limitat de studenți pot începe formarea în fiecare an, în timp ce medicii stomatologi cu diplomă străină intră mai ușor în sistem și nici nu trebuie să susțină un test de limbă“, a declarat ea pentru presa belgiană.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Ce nu se vinde in Romania?!
    • Like 0
  • Mirela C check icon
    Prezența falșilor medici cu diplome obținute în Romania e cunoscută în mai multe țări din UE. Cel mai adesea e vorba despre stomatologi, din ceea ce am citit, auzit eu. Cu câțiva ani în urmă, în Italia, mai mulți tehnicieni dentari, care lucrau pentru diferite cabinete stomatologice in loco, s-au prezentat cu diplome universitare pretinzând că au absolvit facultatea în România. Nu aprofundez, faptul e deja cunoscut. A fost și un scandal pe tema asta, prezentat implicit în media din țară.
    Din păcate, în ultimii 10-15 ani, fenomenul a luat amploare, sunt multe universități particulare care înzestrează oamenii interesați cu diplome, de orice specialitate, nu doar medicină, fără ca aceștia să fi frecventat vreodată cursurile sau să fi susținut vreun examen. Pe bani se poate obține orice în Romania. E o realitate. Doar că nu vrea nimeni să o vadă.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult