Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Asociația Flamandă de Stomatologie acuză universitățile românești că vând diplome de stomatologie: „Candidații cu diplome românești nu sunt în stare să răspundă nici la cele mai banale întrebări”

Clinică dentară

Foto - Profimedia

În caz că vă întrebați ce se mai întâmplă prin lume, ei bine, să știți că presa din Belgia a început să scrie despre problema medicilor stomatologi cu diplome obținute pe bani la universități din România.

Pe scurt, cotidianul belgian de limbă flamandă De Standaard a scris săptămâna asta că Asociația Flamandă de Stomatologie își exprimă dubii serioase cu privire la calitatea diplomelor absolvenților de stomatologie eliberate în România.

Potrivit jurnaliștilor de la De Standaard, diplomele sunt scoase la vânzare, la liber, în multe universități din România. 

Investigația ziarului flamand arată că aproape jumătate dintre stomatologii care au început să lucreze în Belgia anul trecut erau străini, dintre aceștia peste o treime obținându-și diploma într-o altă țară europeană. Concret, diplomele românești reprezintă un sfert din diplomele obținute în străinătate de cei care vor să profeseze ca stomatologi în Belgia.

Potrivit Asociației Flamande de Stomatologie (structura asociativă care a tras primul semnal de alarmă pe această temă), solicitanții de drept de liberă practică cu diplome românești par să aibă cunoștințe foarte limitate despre stomatologie. Puși la zid, aceștia acuză explicit chiar și universitățile de stat din România că vând diplome. Acest lucru se întâmplă în special în cazul cetățenilor din afara UE, dintre care mulți sunt tunisieni.

„Când candidații cu diplome românești se prezintă în fața comitetului de acreditare (procedură standard, necesară pentru ca aceștia să obțină dreptul de liberă practică în Belgia), nici măcar nu sunt în stare să răspundă la cele mai banale întrebări”, a declarat pentru cotidianul belgian Le Soir, Frank Herrebout, președintele Asociației Flamande a Medicilor Stomatologi.

„Observăm în principal un aflux de persoane cu naționalitate tunisiană care și-au obținut diploma de stomatologie la o universitate din România. Este mai ușor să obții o diplomă de stomatologie acolo sau chiar să plătești pentru una”, a mai adăugat Herrebout.

Mai departe intervine riscul generat la nivel european de impostura academică din România. De ce? Pentru că din punct de vedere legal, Belgia trebuie să recunoască în mod automat diplomele eliberate de statele membre ale Uniunii Europene, neputând respinge candidații doar pentru că dețin diplome eliberate de facultățile românești.

Asociația Flamandă de Stomatologie mai spune că membrii comitetelor de acreditare nu pot decât să le recomande candidaților un stagiu de pregătire în Belgia, pentru că, după cum prevăd normele europene, diplomele din România trebuie recunoscute.

În tot acest context, ministrul belgian al Sănătății, Frank Vandenbroucke, a contactat autoritățile din România pentru a le cere explicații cu privire la modalitățile de control aflate în vigoare în sistemul universitar românesc în legătură cu autenticitatea diplomelor obținute de absolvenții facultăților de stomatologie.

„Discuțiile au fost constructive și se lucrează la soluții pentru a asigura calitatea și autenticitatea diplomelor emise pentru medicii stomatologi”, se arată într-un comunicat de presă de joi semnat de Vandenbroucke.

Belgia consideră „foarte importantă” cooperarea medicală cu România, întrucât „mulți medici și profesioniști din domeniul sănătății români lucrează în Belgia”, mai spune oficialul belgian. „Cel mai important este ca îngrijirea pacienților să fie una de calitate, iar acest criteriu trebuie să primeze, indiferent de situație”, a ținut să mai precizeze ministrul belgian al sănătății.

27 de cazuri de fraudă în acest domeniu au fost înregistrate în ultimii cinci ani, dar trebuie precizat că nu toate tentativele sunt investigate, după cum scriu jurnaliștii belgieni.

Parlamentara belgiană Frieda Gijbels a solicitat deja Ministerului belgian al Sănătății cifrele privind numărul stomatologilor străini. Aceasta consideră că autoritățile trebuie să fie mai stricte în privința diplomelor străine. „Nu cred că ce se întâmplă este corect pentru studenții belgieni. Doar un număr limitat de studenți pot începe formarea în fiecare an, în timp ce medicii stomatologi cu diplomă străină intră mai ușor în sistem și nici nu trebuie să susțină un test de limbă“, a declarat ea pentru presa belgiană.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ana Gia Ana Gia check icon
    Ce nu se vinde in Romania?!
    • Like 0
  • Mirela C check icon
    Prezența falșilor medici cu diplome obținute în Romania e cunoscută în mai multe țări din UE. Cel mai adesea e vorba despre stomatologi, din ceea ce am citit, auzit eu. Cu câțiva ani în urmă, în Italia, mai mulți tehnicieni dentari, care lucrau pentru diferite cabinete stomatologice in loco, s-au prezentat cu diplome universitare pretinzând că au absolvit facultatea în România. Nu aprofundez, faptul e deja cunoscut. A fost și un scandal pe tema asta, prezentat implicit în media din țară.
    Din păcate, în ultimii 10-15 ani, fenomenul a luat amploare, sunt multe universități particulare care înzestrează oamenii interesați cu diplome, de orice specialitate, nu doar medicină, fără ca aceștia să fi frecventat vreodată cursurile sau să fi susținut vreun examen. Pe bani se poate obține orice în Romania. E o realitate. Doar că nu vrea nimeni să o vadă.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult