Pe monumentul „Aripi” din Piața Presei Libere, dedicat celor care s-au jertfit împotriva comunismului, cineva a „tatuat” cu vopsea un mesaj „cool”. Pângărirea acestui bloc de oțel și piatră nu poate rămâne nepedepsită.
O țară care își batjocorește eroii este o țară rătăcită. Acest mormânt imaginar al zecilor de mii de deținuți politic torturați, deportați, uciși întrucât s-au opus anihilării democrației și libertății, statului de drept și valorilor românești autentice, ale căror gropi săpate la întâmplare au brăzdat țara de la un capăt la altul, nu este un monument oarecare. Acest mormânt cinstește memoria celor foarte mulți eroi necunoscuți care au salvat onoarea națiunii române în vremea comunismului.
În mai puțin de o lună, celebrăm Centenarul Marii Uniri. Aproape jumătate din secolul care s-a scurs de la Marea Unire, România s-a aflat sub un regim sinistru. Între Arcul de Triumf și Monumentul „Aripi” din Piața Presei e un întreg veac de bucurii și amărăciuni, de victorii uluitoare și de înfrângeri catastrofale, de renașteri izbăvitoare și de morți tragice. Făuritori ai Marii Uniri de la 1918 ale căror sacrificiu și determinare sunt onorate prin Arcul de Triumf au fost lichidați în experimentul maniacal al comunismului. Ei sunt azi amintiți prin aripile care se ridică la cer din mormântul imaginar din Piața Presei Libere.
Protejarea valorilor naționale înseamnă a apăra inclusiv demnitatea victimelor represiunii comuniste prin respectul față de memoria lor. Mă întreb cine și-ar permite să comită, fără să plătească pentru asta, un asemenea sacrilegiu la Washington, murdărind cu vopsea memorialele dedicate soldaților americani morți în cele două Războaie Mondiale sau pe cel dedicat eroilor căzuți în Vietnam.
Acest act de teribilism în mijlocul Capitalei este în fond numele atâtor acte ultragiante la adresa memoriei deținuților politic care se întâmplă de ani de zile.
Ne-am săturat de câte ori am auzit la televizor cum inculpați sau infractori condamnați pentru corupție își spun cu nerușinare „deținuți politic”. Nu, deținuți politic au fost eroii noștri care au murit torturați cu sadism sau chinuiți de munca istovitoare la Canal, la Sighet, la Gherla, la Periprava sau la Râmnicu Sărat, refuzând să-și abjure credința în România autentică și în valorile democratice. Voi nu puteți fi comparați cu ei niciodată, niciodată!
Recent, cineva sugera cu amatorism pseudo-academic că Iuliu Maniu ar fi fost în realitate un spion în timpul războiului. Nu, Maniu a fost și rămâne unul dintre cei mai mari oameni de stat ai României, portretul conștiinței românești care nu va putea fi niciodată pângărit.
Anul trecut, un senator român a rostit cu nonșalanță o frază de un cinism impertinent: partizanii anticomunişti din munţi au slăbit capacitatea de apărare a României. Nu, frații Arnăuțoiu sau colonelul Gheorghe Arsenescu nu au fost niște sabotori, ci niște ostași căzuți pe câmpul de bătălie pentru apărarea libertății. Pentru români, ei vor sta mereu în cartea de aur a celor drepți și bravi!
Încetați sa ne mai batjocoriți eroii! Aceeasta nu este o lozincă!
PS. Astăzi, am sesizat Poliția și Primăria Capitalei cu privire la vandalizarea monumentului „Aripi”.
Acest text este asumat de autor în calitate exclusiv privată şi nu reprezintă punctul de vedere al nici uneia dintre instituţiile şi/sau organizaţiile la care acesta este angajat sau la care este afiliat.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Este de inteles faptul ca modernitatea dominata de ateism are alergie la "aripi".
Niste cozi sobolan sau de "topor"ar fi fost mai "cool"si mai usor de inteles pentru cei ca tine.
Așa că adresez părinților și dascălilor acestora cele mai sincere „salutări călduroase”-pe vremuri,un bun prieten saluta astfel portretul tov.Nic.Ceaușescu,omniprezent,iar sensul salutului era „Arde-te-ar focul!”.