Foto captura digi24
Ne place să admirăm frumusețile naturii, dar în același timp ne batem joc de ele. Și totul se răzbună. Schimbările climatice au adus inundații, incendii, furtuni, uragane, topiri ale ghețarilor. Zeci de mii de oameni și-au pierdut viața sau agoniselile de-o viață, milioane de animale au murit în chinuri groaznice.
Defrișările fără limită, poluarea excesivă, construcțiile abuzive, lipsa îndiguirilor, deversările deșeurilor în apă, aruncarea gunoaielor oriunde, și multe alte motive ne-au adus într-o situație extrem de periculoasă. Planeta moare încet și sigur. În unele țări civilizate, preocuparea pentru ecosistem se manifestă prin aplicarea unor strategii care dau și rezultate. În schimb, din păcate, în majoritatea țărilor nu se face aproape nimic în afara declarațiilor de intenție.
Sunt exact țările unde în primul rând nu există educație în acest sens, pentru protejarea mediului, păstrarea curățeniei, conștientizarea pericolelor în acest sens, dragostea pentru natură, pentru animale.
Ne comportăm ca niște brute. Nu există proceduri pentru salvarea animalelor, singura soluție este mereu uciderea lor. Legislația este permisivă pentru cei care omoară cu sânge rece bietele suflete. Tot felul de psihopați apar zilnic, ucigând tot ce le iese în cale, frustrați probabil că nu pot omorî oameni.
Am văzut imagini îngrozitoare din Australia. Incendii care au mistuit suprafețe imense, milioane de animale arse. Dar am mai văzut ceva. Oameni care s-au luptat cu flăcările, și-au sacrificat viața pentru a salva animale. Oameni care hrăneau cu biberonul urși Koala, sau pui de canguri.
Mă întreb ce ne lipsește nouă ca națiune să simțim la fel? Da, educația. Dar oare numai atât? Într-adevăr, mulți dintre noi iubim animalele, iubim natura, poate că nu aruncăm gunoaiele decât unde trebuie. Dar reprezentăm majoritatea?
Nu realizăm că între noi, faună și floră există o strânsă interdependență, că nu putem exista una fără cealaltă. Mă întreb câți dintre noi am participat vreodată la o acțiune de ecologizare, am plantat un copac, sau am adoptat un animal. Sau am luat atitudine când cineva a aruncat mucul de țigară pe stradă, sau un gunoi pe lângă coș.
Poate că și aici ar trebui să lucrăm de la vârste fragede. La implicare, la simțul civic. Să oferi comunității ceva, să te simți legat de locul în care trăiești, să iubești natura și să o protejezi. Așa cum poți, la nivelul tău. Și bineînțeles, trebuie schimbată legislația în acest sens. Mai ales aceea referitoare la cruzimea asupra animalelor, înființarea unei structuri la nivel național care să se ocupe de protejarea acestora și sancționarea dură a celor care nu respectă legea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In primul rand trebuie dragoste pentru oameni ,si la acest nivel exista marsavii,ce sa mai vorbim de animale?
Era pe undeva prin politica o vorba ca daca vrei sa "ingropi " ceva ,creeaza o comisie speciala in acest scop.
Solutia cu o politie a animalelor este hilara de-a dreptul.
Ce ar fi ca pentru fiecare pacat omenesc sa creem o structura de pedepsire?Ajung banii dvs pentru asa ceva ?...ai tarii intregi ,sa plateasca din buget tot felul de structuri?
Ati fi in stare de acte de cruzime fata de un om frustrat ,la fel cum oamenii acestia manifesta fata de animale? Eu nu ,sa fiu sincer.
Da ,educatia este o solutie ,nu neaparat prin scoala.
Poti fi si autodidact.Totul este sa vrei.
Mai exista Biserica ,unde te poti ruga si gasesti si duhovnici buni ,daca stii sa-i cauti.
Mai simplu ar fi gasita cauza frustrarii oamenilor respectivi.
Sa fie oare lipsa de perspectiva din tara ?
Lipsa de intelegere din partea celor din jur?
Lipsa de locuri de munca ?
Lipsa de iubire adevarata?
Surplusul de desfranare erotica sau bahica?
Proliferarea surselor de distractie de doua parale si lipsa celor de invatare adevarata ,atat teoretica cat si practica?
Era intr-o carte de pedagogie o poveste cu un criminal in serie ,fioros...si intr-o seara a cerut sa fie gazduit la o babuta ...ea nu stia cine este ,l-a pus sa se spele ,i-a dat de mancare ,probabil l-a si cicalit ca o bunica autentica ,au povestit si l-a pus la culcare ,fara sa-si faca nici o grija.
A doua zi a venit politia la usa ,tipul plecase devreme ,babuta era bine ,sanatoasa...in fine ,au ajuns la concluzia ca acesti criminali omoara doar ceea ce le pare mort sufleteste ; babuta era vie ,desteapta ,tonica ,asa ca omul probabil a avut singura discutie reala cu un Om din toata viata lui.
Asta este solutia ...
Toate bune !
Doamne ajuta !
"Ce ar fi ca pentru fiecare pacat omenesc sa creem o structura de pedepsire?" - pai politia chiar asa functioneaza, in mod normal - exista politie rutiera, omucideri, anti-tero, organizatii de tipul ANAF sau DNA (care nu fac parte strict din politie) etc. sunt diverse departamente cu oameni specializati pe o anumita arie.
"A doua zi a venit politia la usa ,tipul plecase devreme ,babuta era bine ,sanatoasa...in fine ,au ajuns la concluzia ca acesti criminali omoara doar ceea ce le pare mort sufleteste" - atunci concluzia era incompleta. Sunt cazuri documentate de criminali care omoara doar persoane cu anumite semnalmente (femei/ barbati de o anumita varsta, cu trasaturi specifice ale fetei), sau in anumite circumstante, pentru ca sunt blocati intr-un fel intr-un eveniment negativ sau o perioada negativa din viata lor: o anumita persoana le-a facut rau (in mod real sau doar asa percepe respectivul criminal) si atunci omoara in continuu... aceeasi persoana (in mintea lor, cel putin).
Daca doriti sa va modificati comentariile, asta se poate face. Am vazut ca ati mentionat ceva legat de o erata, daca nu la asta va refereati, imi cer scuze.
Rog sa scrieti propriile dvs.comentarii ,lasati-le pe ale mele in pace.
Paradoxal eu nu vad pe niciunde umblu acte de cruzime fata de animale ,ele nu sunt reprezentative.
In schimb ma cam latra cainii ,si daca nu am ceva la mine ,un toiag sau asa ceva ,chiar sar sa muste ,desi in satul bunicilor ar trebui deja sa ma cunoasca.
Stapanii ii lasa dezlegati si si le cam creste nasul la purtare...ma sfatuia unul ,dupa ce am fost muscat ,sa-i vorbesc frumos patrupedului ,ca ma asculta.
Da ,merge treaba cu unii ,dar doar atunci cand pe langa vorba blanda ,ai si toiagul de aparare.Altfel te ataca in haita ; interesati-va de situatia din Apuseni ,ce haite de caini exista ,si apoi sa va puneti intrebarea ,intre un om si un animal ,de partea cui sunteti ?
Lasati exceptiile ,ele doar confirma regula.
Repet ,nu va simtiti obligat sa ma tot contraziceti ,ceea ce faceti dvs este bulling online.
Exprimati-va in comentarii independente punctul de vedere ,daca il aveti.
Va multumesc pentru intelegere !
Doamne ajuta !
"Altfel te ataca in haita ; interesati-va de situatia din Apuseni ,ce haite de caini exista ,si apoi sa va puneti intrebarea ,intre un om si un animal ,de partea cui sunteti ?" - sunt 2 aspecte aici: da, sunt de partea omului atacat de caini. In acelasi timp insa nu pot sa nu ma intreb cum au ajuns cainii aceia de la avea stapan la a fi vagabonzi. Bag seama ca un stapanii i-au abandonat. Ca atare, acei (fosti) stapani sunt partial responsabili de pericolul in care au ajuns persoanele atacate acum de acei caini. Politia animalelor i-ar putea amenda pe cei care au abandonat acei caini.