Greu de crezut că există rețete care să provoace scăderi de prețuri în economie, în afara asigurării unei oferte care să depășească nivelul cererii. Impunerea unor praguri la adaosul comercial și limitarea profitului pot cauza dezechilibre majore, cum ar fi o ofertă mai slabă sau chiar penurie. Consecința este că putem asista la apariția speculei sau chiar la contrabandă.
S-a întâmplat recent în Ungaria din cauza politicilor populiste ale lui Orban. Cetățenii din Oradea, Arad, Timișoara știu că magazinele mari erau vizitate de vecinii de la Vest care veneau în România la cumpărături.
Împotriva tuturor acestor argumente, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat ordonanța de urgență care stabilește plafonarea adaosurilor comerciale în cazul a 14 produse alimentare de bază. Cum se aplică plafonarea? Producătorul nu are limitări legislative, procesatorul poate adăuga maximum 20%, distribuitorul maximum 5%, retailerul maximum 20%.
Imaginați-vă în ce joc periculos ar putea intra PSD și PNL dacă în următoarele săptămâni ar anunța și creșterea salariului minim pe economie. Cu o mână impui limite pentru veniturile și profiturile companiilor, cu alta le crești costurile cu angajații. Iar dacă Guvernul îți permite să pui adaosul după ce toate cheltuielile operaționale, atunci asta se traduce oricum în prețuri crescute la raft.
Probabil că guvernanții au dorit să încerce marea cu degetul, să mai verifice o dată lecțiile din manualele de economie, fie și pentru o perioadă de 90 de zile.
Prin măsura plafonării adaosurilor comerciale, intervenind destul de brutal în raporturile dintre jucătorii unei piețe libere, politicienii se bagă singuri în poziții care le vulnerabilizează discursul și le restrâng masiv opțiunile.
Dincolo de intenția în sine, se nasc întrebări legitime legate de logica și argumentele care stau în spatele ordonanței:
Dacă studiile de oportunitate și analiza specialiștilor social democrați arată că o astfel de măsură poate duce la scăderea prețurilor, de ce este aplicată doar pentru o perioadă de trei luni? Răspunsul ar putea fi găsit în discursurile populiste și demagogice ale liderilor politici.
Dacă aceleași analize relevă faptul că prin această măsură 14 produse de bază vor fi mai ieftine la raft în lunile care vin, de ce nu este aplicată pentru toate produsele și serviciile din România?
Iată ce conține lista celor 14 alimente de bază care ar trebui să fie mai ieftine din august:
1. Pâine albă simplă cu gramaj cuprins între 300g-500 grame, fără specialități;
2. Lapte de vacă proaspăt 1L, grăsime 1,5%;
3. Brânză telemea din lapte de vacă vrac;
4. Iaurt simplu din lapte de vacă, 3.5% grăsime, cu gramaj maxim 200 grame;
5. Făină albă de grâu ”000” 1 Kg;
6. Mălai 1 kg;
7. Ouă de găină calibrul M 10 buc;
8. Ulei de floarea-soarelui 1L;
9. Carne proaspătă pui (carne pui, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: pui întreg, tacâmuri de pui, pulpe pui întregi cu os și aripi pui, varianta standard);
10. Carne proaspătă porc (carne porc, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: carne porc lucru, pulpă porc cu os și fără os, spată de porc);
11. Legume proaspete vrac (legume proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă: roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca și ardei kapia);
12. Fructe proaspete vrac (fructe proaspete vrac, în aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, înseamnă mere roșii și mere golden, prune, pepene roșu, struguri de masă);
13. Cartofi proaspeți albi vrac;
14. Zahăr alb tos 1 Kg;
Cine a întocmit lista celor 14 produse de bază afectate de această ordonanță de urgență? În comisiile de lucru au fost cooptați nutriționiști? O privire superficială arată alimentația precară care este propusă consumatorilor. De ce cartofi albi și nu roz? De ce zahăr alb și nu zahăr brun sau miere? Sau de ce nu a fost eliminat cu totul zahărul de pe această listă? De ce carne de porc și pui, dar nu de pește, vită, curcan? De ce pâine albă și nu neagră sau de secară ori din făină mixtă? De ce ulei din floarea soarelui și nu ulei de măsline sau ulei nerafinat din alte semințe? De ce făină albă de grâu și nu făină din alte tipuri de cereale?
Dar din punct de vedere economic oare nu ar fi fost mai potrivită susținerea categoriilor vulnerabile cu anumite tipuri de ajutoare în bani, tichete/ carduri sau chiar produse?
Singura veste bună dată de Executiv este că pune la punct o schemă de sprijin pentru procesatorii de alimente de 600 de milioane de euro sub formă de garanții de stat pentru credite și de investiții în unități de producție. De urmărit în ce fel va fi aceasta aplicată, ar fi cu adevărat un câștig dacă am observa înmulțirea producătorilor și a procesatorilor din toate categoriile, care să invadeze magazinele și să iasă la export. O mare victorie ar fi dacă produsele procesate românești și-ar face loc pe rafturile polonezilor sau țărilor din vest.
Desigur, dorința de a transmite un semnal pieței că toată lumea trebuie să lupte împotriva creșterilor artificiale ale prețurilor este una de lăudat.
Ultimii 2 ani de galop ai inflației la nivel mondial i-au făcut pe analiști să inventeze sau să readucă în atenția publică termeni folosiți mai rar- ”Shrinkflation” (preț mai mare, porție sau cantitate mai mică), ”greedflation” (lăcomia care alimentează inflația). Există tentația de a crește prețul produselor sau serviciilor, dar toate sunt reglate mai devreme sau mai târziu de piață, prin cerere și ofertă.
Un restaurant care va scădea prea tare cantitatea de mâncare din farfurie și va duce prețurile prea sus va rămâne fără clienți. Un hotel care va aduce tarife de cazare la niveluri aberante în raport cu serviciile oferite va rămâne, în cele din urmă, cu camerele goale.
Deocamdată, în Europa, când te uiți la prețurile vacanțelor, tarifele la cazare chiar și în sistem Airbnb / Booking sau la sumele din dreptul meniurilor din restaurante, pare că toate aceste creșteri au fost absorbite de cetățeni.
Mai mult, sunt semnale că rata inflației scade peste așteptări în Franța și Spania, de exemplu.
Dacă trendul se păstrează și se extinde peste tot în Europa, înseamnă că social democrații au simțit asta și vor putea să se laude că au doborât, prin plafonarea prețurilor la 14 alimente, monstrul inflației.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
La noi daca se va aplica aceste preturi vor veni multi ,,,clienti din afara ,..in zonele de frontiera la cumparaturi , Desi cred ca pe la ei sunt preturi mult mai acceptabile . Vom vedea .
----Problema cea mai grava ,este Marea Evaziune care se practica in marile Piete -Agro din toata tara . Comerciantii tuciurii cu unghii vopsite , vand in piata ;;Banane ,,portocale ,etc langa ardei ,rosii ,etc din afara aduse cu tyrul de catre alti smecheri ,si se lauda ca,,sunt producatori cu certificat !!!
Personal am vazut lebenita adusa din Grecia si spuneau ca este din Dabuleni !! ,
"nemultumitul" in cazul de fata nu mai produce.
Referitor la lista, acestea sunt produsele de baza consumate de romani indiferent de sfaturile "nutrionistilor" din Romania. Nu cred ca este o problema nutritionala atat de grava cu produsele in sine, ci mai degraba cu cantitatile consumate.