Sari la continut
Republica
Prevenție

Au apărut fitfluencerii, noile zeități demimondene cu care nu poți ține pasul dacă ești un om cu familie și job

Fitfluencer

Foto: Profimedia Images

Cunosc o grădiniță unde copiii de trei ani fac yoga (nu dau adresa și sper nici idei altora). Adorabilă fetița care spune sâsâit „Namaste” la sfârșit, dar te pune puțin pe gânduri. Acum mai puțin de o decadă abia începuse nebunia cu dieta cu ridiche neagră, uleiul de oregano pentru răceli sau argintul coloidal înghițit ca să ne scape de viruși (a se spune clar și fără echivoc că nu există nicio dovadă că funcționează, ba dimpotrivă). Între timp, mai ales părinții tineri au fost bombardați cu tone de informații, metode, practici, aplicații și dovezi sau pseudodovezi de către marea și din ce în ce mai marea industrie de wellbeing cu scopul evident de vinde acestora cât mai multe produse și servicii. Așa că azi am ajuns în situația în care atât noi, cât și copiii să înghesuim în mod obligatoriu module de „binestare” în programul zilnic. 

Dacă vrei să fii în rând cu lumea modernă, atunci înseamnă că ești din ce în ce mai copleșit, mai împovărat și mai obosit. Și deci este obligatoriu să cauți din ce în ce mai aprig și mai scump starea de bine - wellness-ul la care aspiră și colegul, și soția, și vecinul, și în general toată lumea pe care o cataloghezi „bună” atâta cât o vezi pe Insta. Copii, împrumuturi, anxietate, kilograme în plus, părinți în vârstă - toate reclamă eforturi continue care ne lasă sfârșiți. De aceea, în loc să simplificăm, adăugăm noi și noi eforturi pentru a ne simți mai bine cu noi înșine: eliminarea plasticului, a carbohidraților (lectinelor), practicarea meditației, a mindfulness-ului, yoga, digital diet, studiul continuu despre tehnici vechi și noi, înțelegerea impactului speciei noastre asupra mediului, journaling, terapii IV, suplimente alimentare, terapii online, exerciții pentru un somn mai bun, diete de tot felul, tehnici de locuire pentru o stare mentală mai bună acasă, șamanism - sunt doar o parte din practicile model ale acestei industrii a „binelui”. Aceste practici pleacă clar de la nevoile pe care omul modern le are și asta e normal. Dar undeva pe drum ceva s-a pierdut - ce trebuia să ne facă bine s-a transformat într-o obligație. Wellbeing-ul a devenit azi o obsesie pentru unii (nu puțini) și o dogmă pentru alții. 

De la cafeaua cu miere, la aplicația pentru meditație sau la biscuitele fără nimic (nu glumesc, așa se cheamă, există de-adevăratelea), la puloverele bio feroce de scumpe, societatea noastră (lumea) a devenit obsedată de îngrijire și dezvoltare personală, dar a uitat pe drum principiile „binelui”.

Ce era acum zece ani o nevoie de a oferi metode de slăbire s-a transformat în wellness. Aplicațiile de social media glorifică wellness-ul și propun idealuri estetice de neatins în fapt cu reversul demoralizant al creșterii neîncrederii în sine, problemelor mentale și obezității mai ales în rândul tinerilor. Oamenii, mulți deziluzionați de prestațiile medicale, dar și încurajați de Dr. Google, au îngroșat rândurile unor platforme pseudo științifice unde sunt propagate tehnici care sună exotic, dar care nu livrează rezultatele promise pe termen mediu sau lung. Au apărut fitfluencerii adică influencerii care trăiesc după toate mantrele wellbeing și pe care, dacă ai serviciu, doi copii și părinți în vârstă este imposibil să-i urmezi. Sunt și la noi și fac sute de mii de vizualizări. O zi din viața unei asemenea zeități începe cu 30 de minute obligatorii de ceva fizic - yoga, sfori, pilates sau ceva mai tare - urmate de un mic dejun care obligatoriu conține lapte de migdale sau mazăre făcut în casă și alte lucruri cât mai bio aranjate obligatoriu instagramabil.

Cafeaua la soare undeva liniștitor și munca exclusiv la laptop sau în birouri foarte elegante, urmate de lungi plimbări prin parc sau prin locuri cu piscine, palmieri sau oricum ceva foarte, foarte frumos de fotografiat. Seara nu ne prea arată nimeni ce se întâmplă, dar când o fac e sigur o expoziție cu ceva reciclabil unde se merge cu sacoșa de pânză obligatorie și nu se râde prea mult. Am descris în mod real o zi din viața unei asemenea persoane care are câteva sute de mii de urmăritori. Și n-am spus nimic despre ce limbaj se folosește - obligatoriu cu „puterea este în tine și poți să faci ce vrei cu viața ta și sentimentele tale” - un amestec de lemn cu rumeguș de cele mai multe ori.

Asta poate la limită funcționa pentru cineva single și fără copii. Altfel, o femeie cu familie și copii devine un comandant militar al unor liste lungi cu lucruri de făcut. Și probabil că plătește pentru aceste tehnici de „bine” pentru că vrea să facă ceva pentru ea însăși și ca să nu mai fie atât de obosită, în urmă cu lumea sau mereu cu niște kilograme în plus și cearcăne de nesomn. Plătim promisiunea de a fi mai bine, asta plătim de fapt.

Și poate că ar trebui să simplificăm - să mergem la medic când suntem bolnavi, să folosim terapii alternative verificate atunci când suntem epuizate. Restul - laptele de mazăre, iubirea, sexul, speranța, grija reciprocă și în general ce simțim în stomac și creier că ne face bine - nu se pot prescrie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Pe vremea mea wellness-ul se numea lene. Adică leneveai, timp în care vorbeai cu tine însuți, citeai etc. Nu degeaba spune cronicarul că cititul e o " dulce pierdere de vreme." Acum, dacă lenevești, ești privit cu suspiciune. Cuvântul de ordine e eficiența, de parcă te-ai transformat în mașină. Au dispărut și lenea, și lectura, și conversația cu tine însuți. Adio și n-am cuvinte! Acum e cu wellness din ăsta modern.
    • Like 2
  • Presiunea pe care toate aceste scenarii de viata perfecta o pun pe vietile noastre va face ca in final sa ne indepartam tot mai mult de insusi obiectivul declarat de toti acesti influenceri. Zic declarat pentru ca cel real este altul, si anume banul. Toate aceste teorii reprezinta o forma de marketing care vinde foarte bine. Noi avem insa libertatea de a alege. Asta daca nu intram in joc si ne oprim la bunul simt ca regula pentru o viata sanatoasa. Chiar asa, ce bine ar prinde pe canalele de comunicare un mesaj de genul: Pentru o viata sanatoasa aplicati regula bunului simt cat mai des posibil. :)
    • Like 5
  • Nume check icon
    In sfarsit un articol care ne mai coboara putin cu picioarele pe pamant hipsterimea si clasa mijlocie - cu sau fara "studii superioare" - care o cam luase razna cu tot felul de aiureli cum sa ne simtim bine in "pelea mea". Totusi o picatura numai intr-un ocean de mediocritate si indolenta care este media romaneasca unde 90% din "contet" este numai copy paste fara nici un fel de fitru, nici macar corecturile de rigoare din Google Translate.
    • Like 8
    • @ Nume
      Valentin check icon
      Interesant e că nu se simt bine în pielea lor, pentru că nu sunt cu nimic originali. Urmează doar niște mode care nu-i relaxează, ci mai mult îi irită. Numai că nu-și dau seama.
      • Like 3
    • @ Nume
      Adrian check icon
      Acest fragment transpune o parte a comportamentului copy paste pe care mulți dintre cetățenii acestei țări îl practică fără să se documenteze corect despre efectele practicării acestor tipuri de așa-zise terapii dacă au în spatele lor o bază reală s-au probabil nici nu contează atâta vreme cât o persoană cu influență și un anumit interes meschin le induce altora parcă cu tolcerul aceste terapii așa-zis relaxante.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult