Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Un medic din Irlanda mi-a povestit că, în urmă cu aproximativ 30-40 de ani, nu exista să vii la doctor fără plic. Medicii tineri nici nu știu că a existat vreodată problema asta”

plic pentru doctor

Foto: Marcus / Shotshop GmbH / Profimedia

Practica plicului cu bani a dispărut din sistemul medical din Irlanda cu mai bine de 30-40 de ani în urmă, iar mulți medici tineri din această țară poate nici nu sunt conștienți că a existat vreodată această formă de mită. Această schimbare îi dă speranțe medicului rezident Paul Oargă, care efectuează un stagiu de pregătire la Spitalul Universitar din Galway, Irlanda, care crede că, la fel cum s-a întâmplat în Irlanda, și în România e posibil să dispară acest fenomen. 

„Eram cu un consultant în clinica de durere - pain clinic - și îmi povestea că acum aproximativ 30 de ani sau 40 de ani, în Irlanda, nu exista să vii la doctor fără plic. Și chiar și acum 20 de ani, acest lucru încă se mai practica, mai ales la medicii de familie. Și în Irlanda, acest lucru a fost un fenomen, o problemă care încet, încet a dispărut, iar acum medicii tineri nici nu mai știu că a existat vreodată această problemă. Doar medicii cu experiență, care au trăit înainte de anul 2000, își aduc aminte. Și asta mi-a dat foarte multă speranță mie că vom ajunge și noi, într-o zi, într-un stadiu în care nu vom mai primi plicuri”, spune dr. Paul Oargă, rezident în anul 5, la Anestezie și Terapie Intensivă.

Citiți aici prima parte a discuției cu dr Paul Oargă:  

În cei trei ani de activitate în România, tânărul medic spune că s-a ferit tot timpul să ia „atenții” de la pacienți: „Crescând în cadrul SMURD, am avut niște exemple foarte bune de medici care nu au luat niciodată. Pot să zic cu mâna pe inimă că medicii din UPU SMURD Cluj Napoca nu iau plicuri. Țineau așa de mult la chestia asta, nici măcar o ciocolată, nici măcar o portocală nu luau”.

În Irlanda, majoritatea pacienților care pleacă din terapie intensivă trimit, câteva săptămâni mai târziu, ciocolata sau flori către departament. Nu se dau bani.

Pe de altă parte, medicul Oargă susține că îi înțelege pe medicii din România care activau în perioada imediat de după 1990 și care acceptau atunci să ia plicul de la pacienți.

„Eu pot să-i înțeleg și colegii mei mai în vârstă care au trăit după căderea comunismului și care au avut de înfruntat o situație dificilă atunci. Pot să înțeleg motivul pentru care luau plicul. Medicina este o specialitate foarte grea, cu responsabilități imense. Stresul este imens, mai ales când ai în mâini viața unui om. Pot să vă spun că am avut nenumărate nopți în care nu am dormit, gândindu-mă dacă ce am făcut a fost bine, dacă mai puteam face ceva sau zile cu emoții înaintea unei gărzi sau a unui caz mai dificil pe care îl pregăteam - oare sunt pregătit? mă gândeam - și lucrurile astea merită să fie recompensate. Pentru că vedem foarte bine că sunt atâția care își dau spor de risc, spor de stres, spor în stânga, spor în dreapta (zâmbește). Sunt atâtea lucruri care nu se văd - nopți nedormite ale personalului medical, și griji și stres încontinuu”, adaugă medicul.

„Liceenii care se gândesc să facă medicina să nu aibă așteptări financiare mari în următorii 10 ani, după ce au început facultatea”

Ce sfaturi ar da tinerilor care se gândesc să urmeze o carieră în medicină? Mulți tineri se orientează către profesii care aduc repede satisfacții financiare mari, vede medicul rezident. Cei care doresc să facă medicina trebuie să știe că în primii zece ani după începerea facultății nu vor avea parte de câștiguri financiare mari, însă dacă vor munci și vor deveni medici competenți, le vor putea oferi familiilor lor siguranța financiară, crede dr Oargă. 

  • „Nu cred că oamenii sunt făcuți pentru ceva anume, Mi se pare că poți să îți dezvolți calitățile în funcție de mediul în care ajungi.”
  • „Mi se pare că foarte multă lume se îndreaptă spre cum să facem bani repede, ceea ce mi se pare greșit.”
  • „Nu vreau să zic că banii nu sunt importanți, sunt foarte importanți. La rândul meu, unul dintre scopurile mele este să fac bani, încât să am siguranța faptului că, dacă se întâmplă ceva cu familia mea, de exemplu, eu o să fiu capabil să susțin financiar, să plătesc intervenții chirurgicale, să pot să le ofer cele mai bune servicii lor și viitorilor mei copii și așa mai departe.”
  • „Eu acum încep să iau beneficiile a ceea ce am muncit în ultimii 10 ani, să zic. Mi se pare că medicina este un domeniu în care merită să intri, în care este o satisfacție foarte mare. Vă zic sincer ce simt la spital, în unele momente. În momentul în care ești competent, ai o satisfacție foarte mare.”
  • „Partea de satisfacție prin competență poți să o ai în orice domeniu, dar ce îți oferă medicina este că efectiv ajuți direct un alt om și lucrul ăsta nu ți-l oferă foarte multe domenii”.
  • „Liceenii care se gândesc să facă medicina, să o facă, dar să nu aibă așteptări financiare mari în următorii 10 ani, după ce au început medicina, pentru că ele nu o să vină. Însă după ce devii un medic competent, partea financiară nu o să mai fie o problemă nicăieri. Și tot timpul va exista opțiunea de a merge în afară, pe un salariu mai mare, dacă asta o să fie cea mai mare problemă. Deși cea mai mare problemă în sistemul medical din România acum nu sunt salariile.”

„Ne propunem să aducem cursurile de prim ajutor în programa școlară”

Tânărul medic este implicat și în lumea antreprenorială, prin fondarea Academiei de Prim Ajutor, un proiect ambițios dezvoltat alături de un prieten și fost coleg de facultate. Scopul lor este să aducă mai aproape de cei interesați cursurile de prim ajutor, având deja o echipă formată din 50 de instructori cu care colaborează la nivel național, în orașe precum Cluj-Napoca, București și Iași.

„Dorința mea și a prietenului meu Mihai, cu care am fondat Academia, este să ne extindem în toată țara și să aducem oameni profesioniști în fața românilor care se le explice primul ajutor și să creștem nivelul de siguranță al tuturor. Proiectul fiind unul privat, avem o libertate foarte mare să punem ideile în aplicare, să venim cu strategii de viitor, să facem campanii de marketing din care oamenii să afle de cursurile noastre de prim ajutor, dar și să împărtășim informații medicale complet gratuit, prin intermediul platformelor pe care suntem - avem 72.000 de urmăritori pe Facebook, 30.000 pe Instagram și aproape 300.000 pe TikTok”. Clipurile postate arată cum trebuie să reacționăm în anumite situații, lucruri foarte simple: ce faci când cineva a băut prea mult, de ce nu e bine să îl lași pe spate, de ce îl pui în poziția laterală de siguranță, cum verifici dacă cineva respiră, de ce nu e nevoie să ne introducem mâna in gura victimei.

Recent cei doi medici rezidenți au fondat și un ONG prin care vor să contribuie la introducerea cursurilor de prim ajutor în programa școlară. 

„Ne propunem să aducem cursurile de prim ajutor în programa din cadrul ministerului Educației. Cei de la Declic au lansat o petiție de strângere a semnăturilor, în prezent sunt peste 50.000 de semnături strânse, e nevoie de 100.000, pentru a reuși să introducem cursurile de prim ajutor în materia școlară obligatorie, astfel încât să nu mai vedem tragedii de tipul - copii care s-au înecat la școală cu jeleu și nimeni nu a știut cum să intervină, copil care a căzut și a fost lăsat să sângereze până la moarte, părinți de bebeluși care nu știu să intervină”, conchide medicul rezident.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult