Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Un medic din Irlanda mi-a povestit că, în urmă cu aproximativ 30-40 de ani, nu exista să vii la doctor fără plic. Medicii tineri nici nu știu că a existat vreodată problema asta”

plic pentru doctor

Foto: Marcus / Shotshop GmbH / Profimedia

Practica plicului cu bani a dispărut din sistemul medical din Irlanda cu mai bine de 30-40 de ani în urmă, iar mulți medici tineri din această țară poate nici nu sunt conștienți că a existat vreodată această formă de mită. Această schimbare îi dă speranțe medicului rezident Paul Oargă, care efectuează un stagiu de pregătire la Spitalul Universitar din Galway, Irlanda, care crede că, la fel cum s-a întâmplat în Irlanda, și în România e posibil să dispară acest fenomen. 

„Eram cu un consultant în clinica de durere - pain clinic - și îmi povestea că acum aproximativ 30 de ani sau 40 de ani, în Irlanda, nu exista să vii la doctor fără plic. Și chiar și acum 20 de ani, acest lucru încă se mai practica, mai ales la medicii de familie. Și în Irlanda, acest lucru a fost un fenomen, o problemă care încet, încet a dispărut, iar acum medicii tineri nici nu mai știu că a existat vreodată această problemă. Doar medicii cu experiență, care au trăit înainte de anul 2000, își aduc aminte. Și asta mi-a dat foarte multă speranță mie că vom ajunge și noi, într-o zi, într-un stadiu în care nu vom mai primi plicuri”, spune dr. Paul Oargă, rezident în anul 5, la Anestezie și Terapie Intensivă.

Citiți aici prima parte a discuției cu dr Paul Oargă:  

În cei trei ani de activitate în România, tânărul medic spune că s-a ferit tot timpul să ia „atenții” de la pacienți: „Crescând în cadrul SMURD, am avut niște exemple foarte bune de medici care nu au luat niciodată. Pot să zic cu mâna pe inimă că medicii din UPU SMURD Cluj Napoca nu iau plicuri. Țineau așa de mult la chestia asta, nici măcar o ciocolată, nici măcar o portocală nu luau”.

În Irlanda, majoritatea pacienților care pleacă din terapie intensivă trimit, câteva săptămâni mai târziu, ciocolata sau flori către departament. Nu se dau bani.

Pe de altă parte, medicul Oargă susține că îi înțelege pe medicii din România care activau în perioada imediat de după 1990 și care acceptau atunci să ia plicul de la pacienți.

„Eu pot să-i înțeleg și colegii mei mai în vârstă care au trăit după căderea comunismului și care au avut de înfruntat o situație dificilă atunci. Pot să înțeleg motivul pentru care luau plicul. Medicina este o specialitate foarte grea, cu responsabilități imense. Stresul este imens, mai ales când ai în mâini viața unui om. Pot să vă spun că am avut nenumărate nopți în care nu am dormit, gândindu-mă dacă ce am făcut a fost bine, dacă mai puteam face ceva sau zile cu emoții înaintea unei gărzi sau a unui caz mai dificil pe care îl pregăteam - oare sunt pregătit? mă gândeam - și lucrurile astea merită să fie recompensate. Pentru că vedem foarte bine că sunt atâția care își dau spor de risc, spor de stres, spor în stânga, spor în dreapta (zâmbește). Sunt atâtea lucruri care nu se văd - nopți nedormite ale personalului medical, și griji și stres încontinuu”, adaugă medicul.

„Liceenii care se gândesc să facă medicina să nu aibă așteptări financiare mari în următorii 10 ani, după ce au început facultatea”

Ce sfaturi ar da tinerilor care se gândesc să urmeze o carieră în medicină? Mulți tineri se orientează către profesii care aduc repede satisfacții financiare mari, vede medicul rezident. Cei care doresc să facă medicina trebuie să știe că în primii zece ani după începerea facultății nu vor avea parte de câștiguri financiare mari, însă dacă vor munci și vor deveni medici competenți, le vor putea oferi familiilor lor siguranța financiară, crede dr Oargă. 

  • „Nu cred că oamenii sunt făcuți pentru ceva anume, Mi se pare că poți să îți dezvolți calitățile în funcție de mediul în care ajungi.”
  • „Mi se pare că foarte multă lume se îndreaptă spre cum să facem bani repede, ceea ce mi se pare greșit.”
  • „Nu vreau să zic că banii nu sunt importanți, sunt foarte importanți. La rândul meu, unul dintre scopurile mele este să fac bani, încât să am siguranța faptului că, dacă se întâmplă ceva cu familia mea, de exemplu, eu o să fiu capabil să susțin financiar, să plătesc intervenții chirurgicale, să pot să le ofer cele mai bune servicii lor și viitorilor mei copii și așa mai departe.”
  • „Eu acum încep să iau beneficiile a ceea ce am muncit în ultimii 10 ani, să zic. Mi se pare că medicina este un domeniu în care merită să intri, în care este o satisfacție foarte mare. Vă zic sincer ce simt la spital, în unele momente. În momentul în care ești competent, ai o satisfacție foarte mare.”
  • „Partea de satisfacție prin competență poți să o ai în orice domeniu, dar ce îți oferă medicina este că efectiv ajuți direct un alt om și lucrul ăsta nu ți-l oferă foarte multe domenii”.
  • „Liceenii care se gândesc să facă medicina, să o facă, dar să nu aibă așteptări financiare mari în următorii 10 ani, după ce au început medicina, pentru că ele nu o să vină. Însă după ce devii un medic competent, partea financiară nu o să mai fie o problemă nicăieri. Și tot timpul va exista opțiunea de a merge în afară, pe un salariu mai mare, dacă asta o să fie cea mai mare problemă. Deși cea mai mare problemă în sistemul medical din România acum nu sunt salariile.”

„Ne propunem să aducem cursurile de prim ajutor în programa școlară”

Tânărul medic este implicat și în lumea antreprenorială, prin fondarea Academiei de Prim Ajutor, un proiect ambițios dezvoltat alături de un prieten și fost coleg de facultate. Scopul lor este să aducă mai aproape de cei interesați cursurile de prim ajutor, având deja o echipă formată din 50 de instructori cu care colaborează la nivel național, în orașe precum Cluj-Napoca, București și Iași.

„Dorința mea și a prietenului meu Mihai, cu care am fondat Academia, este să ne extindem în toată țara și să aducem oameni profesioniști în fața românilor care se le explice primul ajutor și să creștem nivelul de siguranță al tuturor. Proiectul fiind unul privat, avem o libertate foarte mare să punem ideile în aplicare, să venim cu strategii de viitor, să facem campanii de marketing din care oamenii să afle de cursurile noastre de prim ajutor, dar și să împărtășim informații medicale complet gratuit, prin intermediul platformelor pe care suntem - avem 72.000 de urmăritori pe Facebook, 30.000 pe Instagram și aproape 300.000 pe TikTok”. Clipurile postate arată cum trebuie să reacționăm în anumite situații, lucruri foarte simple: ce faci când cineva a băut prea mult, de ce nu e bine să îl lași pe spate, de ce îl pui în poziția laterală de siguranță, cum verifici dacă cineva respiră, de ce nu e nevoie să ne introducem mâna in gura victimei.

Recent cei doi medici rezidenți au fondat și un ONG prin care vor să contribuie la introducerea cursurilor de prim ajutor în programa școlară. 

„Ne propunem să aducem cursurile de prim ajutor în programa din cadrul ministerului Educației. Cei de la Declic au lansat o petiție de strângere a semnăturilor, în prezent sunt peste 50.000 de semnături strânse, e nevoie de 100.000, pentru a reuși să introducem cursurile de prim ajutor în materia școlară obligatorie, astfel încât să nu mai vedem tragedii de tipul - copii care s-au înecat la școală cu jeleu și nimeni nu a știut cum să intervină, copil care a căzut și a fost lăsat să sângereze până la moarte, părinți de bebeluși care nu știu să intervină”, conchide medicul rezident.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult