Bac 2022, proba de istorie. Structura subiectelor permitea, cu un minimum de atenție și concentrare, obținerea unui punctaj bun și foarte bun

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Absolvenții claselor a XII-a au susținut astăzi examenul la disciplina istorie, proba scrisă obligatorie a profilului pentru cei înscriși la specializarea științe sociale. Așa cum am remarcat și la probele anterioare, inclusiv la cele din cadrul Evaluărilor Naționale, subiectele nu au prezentat un grad mare de dificultate. Structura lor permitea, cu un minimum de atenție și concentrare, obținerea unui punctaj bun și foarte bun.

Trebuie menționat că primele două subiecte presupun identificarea în sursele istorice a câtorva informații. Elevii au avut de analizat două fragmente din lucrările istoricilor Ian Kershaw și Tony Judt privind perioada regimului comunist. Primele cerințe erau efectiv banale, candidații neavând altceva de făcut decât să identifice în cele două texte o instituție politică (Ministerul Justiției sau Ministerul Agriculturii), o informație referitoare la anul 1947 (“Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei”), liderul politic și un spațiu istoric menționate în ambele surse (Stalin și Uniunea Sovietică). 

Nici relația cauză-efect nu ar fi trebuit să le dea bătăi prea mari de cap elevilor, aceștia putând evidenția cauzalitatea între afirmațiile “fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice” și “Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România”. Cu mențiunea, sigur că da, că trebuia menționat rolul fiecărei afirmații (cauză, respectiv efect). În ceea ce privește faptele istorice din perioada cuprinsă între 1948-1962, puteau fi menționate adoptarea primelor două constituții comuniste (1948 și 1952), înființarea Direcției Generale a Securității Poporului, procesul de colectivizare (1949-1962) sau Legea Cultelor din 1948 (cu prilejul căruia elevii puteau aminti și despre desființarea Bisericii Greco-Catolice, confiscarea proprietăților acesteia, arestarea și condamnarea prelaților greco-catolici). Asemănarea practicilor din timpul național-comunismului evidenția consolidarea regimului comunist și a rolului jucat de Ceaușescu, aici putând fi invocate tezele din iulie 1971, adoptate după vizitele din China și Coreea de Nord, care au marcat revenirea la un regim dictatorial de inspirație stalinistă, modificarea constituției în 1974 prin introducerea funcției de președinte, toate acestea contribuind la înăsprirea cenzurii, represiunii politice și amplificarea cultului personalității lui Ceaușescu.

Al doilea subiect, vizând aspecte ale Principatelor Române din perioada secolului al XVIII-lea și contextul Crizei Orientale, nu ar fi trebuit, de asemenea, să dea emoții prea mari candidaților. Dacă la primele cerințe nu aveau altceva decât de identificat din sursa istorică (un text din I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova) informații precum statul condus de Dimitrie Cantemir, secolul în care desfășoară evenimentele menționate în sursa dată, o caracteristică a domniei în secolul fanariot și două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir, pe care elevii le puteau recunoaște ușor în textul pus la dispoziție. La ultima cerință a acestui subiect, textul nu mai putea fi folosit dar nici exemplele solicitate nu erau foarte dificile, elevii urmând a argumenta, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. Sigur că da, aici puteau fi menționate acțiunile militare ale unor voievozi precum Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș sau Ștefan cel Mare.

Așa cum, cel mai probabil, s-a întâmplat și la examenul de la limba română, subiectul III ar trebui să reprezinte punctul de departajare a notelor de la această probă. Elevii aveau de redactat un eseu de două pagini pe tema evoluției spațiului românesc în a doua

jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Tema acoperă practic etapele principale ale constituirii statului român modern: dubla alegere a lui Al. I. Cuza, reformele întreprinse de acesta (legea secularizării, legea rurală prin care era desființată claca și erau împroprietăriți țăranii; o parte dintre ei, evident, pentru că legea viza acordarea loturilor în funcție de capacitatea economică a țăranilor exprimată în numărul de vite deținut; legea instrucțiunii prin care era introdus învățământul primar gratuit și obligatoriu). Puteau fi amintite, în acest context, adoptarea constituției din 1866, a războiului de independență (cu mențiunea aici că elevii trebuiau, conform baremului să prezinte acest fapt istoric, cu alte cuvinte să-l descrie detaliat) și evenimentele care au circumscris participarea României la al doilea război balcanic (1913), primul război mondial (cu precizarea tratatului și Convenției militare semnate în 1916 cu Antanta) și, în final, Marea Unire și recunoașterea acesteia în cadrul Conferinței de pace de la Paris (1919-1920).

În concluzie, subiectele nu prezintă un grad mare de dificultate, itemii care trebuiau rezolvați solicitând mai degrabă înțelegerea textului, evidențierea relației cauză-efect și, pentru cei care și-au propus nota maximă, capacitatea de a redacta un eseu de două pagini, pe baza unor cerințe date, respectând succesiunea cronologică a evenimentelor, utilizarea limbajului istoric adecvat, utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp