Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Banii „primiți de sus” sau pilda angajatului de la RADET care-și completa veniturile vânzând prin cartier lapte de la vaca lui

vaca - Getty

(Foto Guliver/Getty Images)

O întâmplare adevărată:

Un om de bine își completa veniturile aducând lapte prin cartier la clienți știuți dinainte. În fiecare dimineață de luni se prezenta cu laptele proaspăt muls de la vaca pe care o creștea într-o comună de lângă București. Omul obținea un venit nefiscalizat bunicel pe munca și pe efortul său. Nu e neapărat o problemă. Laptele ajungea mai ieftin în cartier. Și așa nu făcea statul prea mult pentru vaca lui.

Omul avea grijă de vaca lui ca de ochii din cap. Era serios. Oamenii cumpărau de la el. Laptele era bun. 

Lucrează la RADET. De vreo doi ani tot cresc salariile. Vorba aia pronunțată simandicos în engleză: wage-led-growth.

Atât de bine i-a crescut venitul, încât a pus în cumpănă efortul de a da de mâncare în fiecare zi la vacă, de a o mulge, de a pregăti produsele pentru cei din cartier, de a le livra cu salariul proaspăt mărit consistent și constant în ultima perioadă (cu frumoase perspective și pe viitor). Știu, conductele care pârâie prin subsoluri nu sunt ale RADET, sunt ale Primăriei. Dar căldura livrată prin ele este a RADET. Pierderile din țevi sunt ale noastre. 

Oricum vaca dădea lapte bun...

Supriză! A hotărât deunăzi omul că renunță la livrarea de lapte în cartier. A dat vaca. Motivul... e prea greu să mai facă asta. Prea greu în comparație cu ce? Cu niște bani picați din cer în plus la salariu (nu puțini probabil), fără ca el să facă ceva în plus semnificativ, normal că orice altceva în plus ți se pare prea greu. Acei bani au venit de la Tătuc fără ca pentru ei omul să fie nevoit să producă mai mult. Sau să se streseze mai mult. Un ban picat pentru ca cererea lui agregată de bunuri să crească. Eventual chiar și cererea lui de lapte. Că a renunțat la vacă. Nu-i nimic. Va cumpăra din mărirea de salariu lapte de pe piață. Și ceilalți deserviți de el vor cumpăra. De la supermarketuri. De la multinaționale. Din import. Nu e românesc. Nici asta nu prea contează... e lapte doar.

Iată cum crește economia românească. Iată ce înseamnă stimulente adăugate greșit. Iată ce înseamnă să nu înțelegi economia de piață.

Tu de unde cumperi laptele?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriel check icon
    republica avea candva cititori mai inteligenti... fara suparare, dar asti care va luati de radet si laptele romanesc nu ati inteles nimic! stiu ca e greu cand esti in situatia aia sa iti creasca salariul fara sa simti ca ai facut ceva pentru asta dar articolul de fata e doar o lectie. ca sa ajut sa intelegeti vin si eu cu un exemplu si mai concret decat omul de la radet: nevasta-mea e medic. si nu unul ce vine cu plicuri acasa. da, i-a crescut salariul. da, merita asta cu varf si indesat (face naveta 120km in fiecare zi, fie vara sau iarna). dar cresterea si modul in care s-a facut nu e ok. stiti care a fost decizia ei de renuntare la vaca? a decis ca nu mai face acelasi numar de garzi pe luna, ci mai putine. cu mai putine garzi, castiga inca mai mult decat inainte si munceste mai putin. e drept, ea (si vacarul si omul in general) castiga din asta. dar societatea cu ce se alege? ce castiga spitalul ala? ce casitga orasul in care e spitalul? raspund tot eu: pierd cu totii. spitalul pierde reputatie, oamenii pierd servicii medicale, tara pierde la calitatea in sanatate resimtita, pentru ca nu poti compensa cu alti medici, nu ai de unde. si toate aste de la o crestere de salarii. nu ar fi mult mai bine sa fi pastrat salariul la fel, dar sa creasca puterea de cumparare? sa aiba omul senzatia de stabilitate? senzatia ca poate face ceva in tara cu munca depusa? cineva ar putea spuns ca daca astea se intamplau, nevasta-mea tot ar fi renuntat la cateva garzi din aceleasi motive. eu cerd ca nu. oamenii nu ar fi renutat la venituri pentru ca e mult mai greu sa renunti odata ce ai ajuns acolo. renntarea s-ar fi facut poate dar dupa o perioada mult mai amre de timp, adica atunci cand lucrurile se aseaza.
    Mulumesc domnule Paun!
    • Like 0
  • Maron_S check icon
    give me a break man ... e usor sa stam cu fundu pe scaun si sa munceasca altii prin canale pentru noi pe bani de nimic .. si cand le creste leafa cica nu au facut nimic in plus ... shit ... a naibii economie !
    • Like 1
  • Marga check icon
    Laptele din supermarket este majoritar romanesc, nu din import. In plus, fiecare cumparator are deplina libertate de alegere. Mi se pare un ex. nefericit ales din toate pct. de vedere. Personal prefer demult laptele din magazin, pt. ca am certitudinea ca a fost verif. si ca a fost produs in cond. de igiena adecvat. Nu este rentabila productia de genul exemplificat din punct de vedere al costurilor de timp si efort; esti legat de animalele din gospodarie, nu iti poti lua concediu, ce faci at. cand te imbolnavesti daca nu ai pe altcineva care sa aiba grija. Nici nu pot atinge teoretic randamentul maxim ca lucrator daca nu am implinite si alte nevoi; daca nu ma pot relaxa, acorda timp familiei, daca traiesc cu stresul saraciei. In opinia mea, domnul respectiv a facut alegerea corecta din punct de vedere economic, in ceea ce priveste raportul beneficii/costuri. Sigur ca salariile nu pot fi marite din pix, dar este inacceptabil si sa nu iti poti asigura nevoile de baza din munca.
    • Like 0
    • @ Marga
      Nu era vorba despre un om cu o vaca. Scria asta, dar nu era vorba despre asta. Era o parabola. Incepand cu preambului care promitea o poveste adevarata.
      • Like 3
    • @ Marga
      Greșit! Laptele românesc cumpărat de la țăranul român pe 40 de bani ajunge la tine la cel puțin 4 lei litrul!!! Și nu, compania care îți vinde laptele nu este românească!
      • Like 0
  • Radu L check icon
    Nu este vorba de banii "primiti de sus", ci de banii "primiti in plic" pentru un loc de cazare in camin, acum vreo 15 ani. Stimulentele conteaza, nu-i asa?
    • Like 0
  • Vacarul de RADET a facut o greseala strategica care ii va fi fatala. Cand, si in curand se va intampla, RADET-ul va fi pus pe butuci - vorbim strict de infrastructura care va ceda iar peticelile nu vor mai tine pasul cu defectiunile - el va ramane si jobless si cowless.
    Nu mai bine se baga la scoala de militieni, dadea ceva spaga sa-si puna nevasta casiera la pod la Fetesti si s-o trimita in fiecare zi cu o casa de marcat proprie?
    Chiar si cu parandaratul, tot facea de cateva case in aia 20j de ani de munca relaxata dupa care iesea la pensie.
    • Like 2
  • Excelent articol. Si felicitari pentru atacarea pertinenta a conceptului economic cretin vehiculat acum prin lume: wage-led-growth
    • Like 3
  • De la RADET!
    • Like 2


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult