Foto: Valeria Mongelli / AFP / Profimedia
Conflictul dintre gruparea teroristă Hamas și statul Israel continuă, iar ceea ce trebuie să știm la începutul zilei cu numărul 18 este faptul că luni seară au mai fost eliberați încă doi ostatici „din motive umanitare și de sănătate precară”, după cum au susținut reprezentanții Crucii Roșii Internaționale, organizația care a facilitat această nouă eliberare alături de Egipt.
Între timp, Barack Obama a declarat că asediul și bombardarea Fâșei Gaza de către Israel riscă să submineze eforturile pe termen lung de a obține pacea și stabilitatea în regiune. „Chiar dacă susținem Israelul, ar trebui să fim clari și în privința faptului că modul în care Israel duce această luptă împotriva Hamas contează”, a spus fostul președinte american.
De altfel, BBC se întreabă dacă guvernele occidentale au o linie roșie pe care au trasat-o Israelului în ceea ce privește acest conflict. Concret, nu există o singură „poziție vestică” unificată asupra acestui conflict, așa cum a existat în cadrul NATO cu privire la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Sălbăticia și cruzimea atacului Hamas asupra civililor din sudul Israelului din 7 octombrie i-au făcut pe mulți lideri occidentali să se grăbească să ofere Israelului sprijinul lor deplin. Cu toate acestea, pe măsură ce atacurile aeriene israeliene lovesc Gaza și provoacă victime îngrozitor de mari în rândul civililor, prietenii Israelului cresc temerile că guvernul lui Netanyahu merge prea departe. De altfel, toți liderii occidentali au cerut Israelului să nu încalce dreptul internațional umanitar, iar Biden i-a îndemnat pe liderii israelieni „să nu fie orbiți de furie”.
Cu toate acestea, agențiile ONU acuză acum Israelul că exact asta face, în timp ce bombardează zonele aglomerate și obligă peste un milion de oameni să iasă din casele lor.
Separat, administrația Biden a transmis că nu crede că este momentul potrivit pentru o încetare a focului în Gaza, potrivit lui John Kirby, coordonatorul privind comunicațiile strategice în cadrul Consiliului de Securitate Națională al SUA. Vorbind pentru CNN, el a spus că poziția SUA este că toți ostaticii deținuți de Hamas în Gaza trebuie eliberați mai întâi, făcând ecou comentariilor făcute de președintele Joe Biden.
Rapoarte din presa americană ale CNN și New York Times indică faptul că Washingtonul a sfătuit Israelul să amâne invazia terestră așteptată în Gaza pentru a se câștiga timp pentru a negocia eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas și pentru a permite mai mult ajutor civililor palestinieni. De altfel, un al treilea convoi de camioane pline cu ajutor umanitar au intrat luni în Gaza prin trecerea Rafah din Egipt.
Uniunea Europeană se confruntă cu riscul unui aflux brusc de migranți care fug de războiul dintre Israel și Hamas, a declarat luni ministrul grec al migrației, Dimitris Kairidis, făcând apel la mai multă solidaritate între statele UE.
La rândul său, ministrul de externe libanez Abdallah Bou Habib, a declarat la postul independent MTV Liban că gruparea teroristă libaneză Hezbollah „nu va intra imediat” în războiul împotriva Israelului, deoarece „Hamas poate rezista luni de zile”.
Armata israeliană susține că au ucis trei comandanți Hamas și au atacat peste 400 de ținte militare în Gaza în ultima zi. Purtătorul de cuvânt al IDF a anunțat că a ucis peste noapte trei adjuncți ai comandanților Hamas. De asemenea, în ultimele 24 de ore avioanele de luptă au lovit peste 400 de ținte militare în Fâșia Gaza, inclusiv sediul operațional Hamas, inclusiv agenți înarmați care se pregăteau să atace Israelul.
De fiecare dată când are loc un război între Israel și Hamas, sprijinul pentru Hamas în rândul palestinienilor crește, a declarat Khalil Shikaki, director al Centrului palestinian pentru cercetare politică și sondaje din Ramallah. Shikaki spune că sprijinul pentru Hamas este de obicei mult mai mare în Gaza, care este „mai religioasă, mai islamistă” decât în Cisiordania, care este compusă din „naționaliști în mare parte seculari” și este condusă de Autoritatea Palestiniană, rivala Hamas.
Înainte de ultimul conflict, un sondaj realizat în Cisiordania și în Fâșia Gaza a arătat că sprijinul pentru Hamas era de 22%, spune cercetătorul. Cu toate acestea, în ultimele două săptămâni, sprijinul pentru Hamas în Cisiordania a crescut „cu siguranță”, a transmis acesta, subliniind că este un lucru pe care îl observă de fiecare dată când cele două părți intră în război.
Khalil Shikaki spune că sprijinul „revine la nivelul la care era în câteva luni după aceea”. Intrarea trupelor israeliene în Fâșia Gaza și victimele care ar rezulta din luptele dintre Forțele de Apărare ale Israelului și Hamas vor spori sprijinul pentru „cauza palestiniană”, a mai explicat Shikaki, adăugând că Israelul trebuie să se gândească la ceea ce vrea să obțină pe termen lung.
„Dacă Israelul vrea să mențină palestinienii divizați, vrea să țină Autoritatea Palestiniană în afara Fâșiei Gaza, atunci, evident, menținerea grupării Hamas ar fi servit acestui scop”, a declarat Shikaki.
În Marea Britanie, o analiză a cotidianului The Telegraph indică faptul că comunitatea occidentală este din ce în ce mai divizată în privința extinderii conflictului din Orientul Mijlociu. Pe scurt, în timp ce țările UE, în frunte cu Franța, susțin un acord de încetare a focului în Gaza, Sunak și Biden au adoptat o linie mai dură în lupta împotriva terorismului.
The Guardian scrie că nu poți gândi limpede când suferi, iar acest lucru este și mai adevărat atunci când durerea este combinată cu furia față de cei care au cauzat-o. Există un motiv pentru care se vorbește de „furie oarbă”: atunci când furia apare, nu putem vedea ce avem în față. Și dacă acest lucru este adevărat pentru indivizi, este și mai adevărat pentru națiuni. Acesta a fost mesajul pe care Joe Biden a vrut să-l transmită atunci când a călătorit în Israel.
Un război lung și sângeros este ceea ce Hamas și susținătorii săi iranieni - disperați să strice recentele mișcări de „normalizare” a relațiilor dintre Israel și mai mulți dintre vecinii săi, în special Arabia Saudită - tânjesc să obțină.
Asta va însemna că, chiar dacă infrastructura Hamas este distrusă, ura care alimentează gruparea teroristă nu va fi distrusă: dimpotrivă, va crește în inimile unei noi generații de palestinieni îndurerați. Pericolul despre care mulți trag un semnal de alarmă constă în faptul că, în încercarea de a îndeplini promisiunea de a elimina Hamas, Israelul ar putea foarte bine să facă tot ceea ce gruparea teroristă și-a dorit de la început.
Prim-ministru în cea mai mare parte a ultimilor 15 ani, Netanyahu a fost un susținător al Hamas, se mai arată în analiza The Guardian. Cu excepția unor scurte operațiuni militare periodice împotriva ei, Bibi a lăsat gruparea teroristă să se dezvolte, să conducă Gaza nestingherită și să atragă fonduri de la patronii săi din Golf pentru a se menține în viață.
Lui Netanyahu i-a plăcut ideea palestinienilor divizați, cu Fatah în Cisiordania și Hamas în Gaza, pentru că această situație i-a permis să insiste că nu există niciun partener palestinian cu care să poată purta un dialog. Asta a însemnat că a putut să argumenteze că nu există niciun proces de pace, nicio perspectivă a unui stat palestinian și nicio cerere de concesii teritoriale israeliene.
Nimic din toate acestea nu era secret, mai scrie The Guardian. De altfel, în martie 2019, Netanyahu le-a spus colegilor săi din Likud: „Oricine dorește să împiedice crearea unui stat palestinian trebuie să sprijine consolidarea Hamas și să transfere bani către Hamas. Acest lucru face parte din strategia noastră - să izolăm palestinienii din Gaza de palestinienii din Cisiordania”.
Numai această catastrofală eroare de judecată ar trebui să pecetluiască soarta lui Netanyahu. Luată împreună cu faptul că, sub supravegherea sa, Israelul a suferit cel mai mortal atac din istoria sa și cea mai mare pierdere de vieți evreiești de la Holocaust încoace, verdictul asupra lui Netanyahu ar trebui să fie clar. Majoritatea israelienilor recunosc acest lucru, acceptând că, odată ce actualul război se va încheia, Bibi va trebui să plece.
De aici și următoarea întrebare: dacă Netanyahu este atât de evident vinovat pentru atacul din 7 octombrie, dacă erorile sale strategice în serie au fost cele care au creat vulnerabilitatea expusă și exploatată atât de fatal în acea zi de Hamas, ce calificare posibilă are el pentru a conduce răspunsul Israelului acum? Multe voci din Israel, chiar și cu cele de dreapta, au spus zilele trecute că „guvernul nu funcționează”.
Cu alte cuvinte, israelienii trebuie să scape de omul care i-a condus la această răscruce sumbră și să îl înlocuiască cu cineva care va adopta calea cea bună, una care nu este pavată de dușmanii de moarte ai țării.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cui ii pasa de ce zice Obama?
E razboi, iar razboaiele au CONSECINTE.
Una dintre ele este si pierderea de vieti (mai mult sau mai putin) nevinovate.
La bombardamentul Dresdei (doar o zi) un murit 25,000 de civili germani, intr-o singura zi!
Berlinul a fost, intre 1944 si 1945 bombardat ZILNIC.
La un moment dat, Londra era bombardata zilnic - cati civili morti?
Fara atentionari, fara avertismente.
Israelul face eforturi pentru a proteja civilii nevionvati prin acel "toc-toc" (o explozie minora, care anunta ca una majora va urma) sau prin faimosii fluturasi care anunta cetatenii ca blocul va fi ras de pe fata pamantului.
Vestul doreste incetarea bombardamentelor?
De ce nu cere asta de la Hamas, care CONTINUA sa traga cu rachete impotriva Israelului, punand Israelul in situatia de a distruge localizarea acelor lansatoare de rachete?
De ce nu se actioneaza impotriva Hamas care blocheaza civilii sa ajunga intr-o zona mai protejata in sudul Gazei?
De ce nu obliga Egiptul sa creeze o tabara de refugiati pe propriul teritoriu?