Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Beatrice Mahler, despre realitatea dură a pandemiei: „O singură persoană din familie poate să intre și să identifice persoana decedată. Apoi sicriul se închide”

Beatrice Mahler

Dr Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta” din Capitală, se așteaptă ca numărul de infecții cu noul coronvirus - care a depășit vineri, pentru a trea zi, la rând, 2.000 de cazuri -, să crească, pentru că mulți oameni „nu înțeleg că regulile se respectă”.

Medicul a vorbit despre dramele familiilor celor care se sting din cauza Covid-19. Sunt cazuri în care ambulanța merge să ia pe cineva drag de acasă, iar familia acestuia poate să nu îl mai vadă niciodată.

„Din păcate, de Covid-19 se moare și din păcate procedura este extrem de strictă și de riguroasă. Practic o singură persoană din familie poate să intre și să identifice persoana decedată, și cu echipament complet de protecție. După care sicriul se închide și practic familia nu mai poate să îl vadă pe cel drag. Aici intervine încă o traumă pentru familie și încă un moment extrem de emoționant și de dur, la care familia nu se așteaptă. Face parte din tabloul pe care îl trăiesc familiile celor care trec prin această experiență. 

Acolo unde întreaga familie se îmbolnăvește și cu toții trec prin această experiență, iar unii dintre ei fac forme ușoare, dar dau celor mai în vârstă acest virus și ei vor dezvolta o formă severă, drama familiei se amplifică, pentru că trăiești o lungă perioadă de timp cu sentimentul de vinovăție că cineva drag s-a îmbolnăvit din cauza ta”, a povestit Beatrice Mahler la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Pe fondul depresiei pricinuite de moartea cuiva drag, unele persoane dezvoltă o simptomatologie covid like

Managerul de la „Marius Nasta” spune că este nevoie de psihologi în spitale, dar și pentru consilierea ulterioară a familiilor care au pierdut pe cineva drag.

„Avem nevoie de ei (psihologi - n.n) într-un mod în care nu am avut până acum nevoie în sistemul de sănătate. Dar cred că ajutorul ar trebui să meargă un pic dincolo de nivelul de spital, pentru că ei își trăiesc drama, vin să îl ia pe cel drag și merg acasă. Și acasă ar trebui ajutați și consiliați și supravegheați, pentru că în momentul în care ajung să se îmbolnăvească avem tot mai multe persoane care ajung să fie pacienți cu suspiciune de infecție care vin pentru testare, pentru că au pierdut pe cineva drag. De cele mai multe ori ei sunt negativi, dar dezvoltă o simptomatologie Covid like, adică li se pare că se îmbolnăvesc, că au probleme, că îi doare capul, Toate aceste simptome pot să apară și pe o stare de depresie secundară pierderii cuiva drag”, explică dr. Mahler.

Există situația în care dacă o persoană din familie solicită să ajungă să vadă un pacient în stare critică, acest lucru să fie permis, adaugă medicul, însă acesta trebuie să intre prin toate procedurile de echipare și dezechipare. 

„Fiecare copil și-ar dori să își vadă părintele pentru ultima dată, și soția și mama și fratele. Familia e mare și în momentele astea parcă durerea e amplificată și dorința de acel rămas bun există poate mai mult decât în alte situații”, spune managerul de la „Marius Nasta”.

„Sunt și familii care sună de 34 de ori într-o zi”

Mahler spune că medicul care lucrează în terapia intensivă are între atribuții ca în decurs de 24 de ore, când are timpul necesar, să sune familiile și să le informeze despre evoluția acestor pacienți. Însă „sunt și familii care sună de 34 de ori într-o zi”. „Îi înțeleg, dar pe de altă parte îl înțeleg și pe medicul de gardă care e singurul medic sâmbăta sau duminica și care are încă un medic rezident lângă și o echipă de asistente și infirmiere și care trebuie să alegă să meargă la pacientul cu insuficiență respiratorie care are nevoie de 9 litri pe minut și are și o glicemie de 400, sau trebuie să meargă să vadă ambulanța care a mai adus încă 2 pacienți simptomatici sau să meargă în terapie și împreună cu medicul din terapie să găsească altă schemă terapeutică, pentru pacientul care e critic. Și atunci te întrebi un singur om în câte direcții se poate duce?”.

Mahler admite că sunt „cazuri punctuale” cei care sună de 34 de ori. Cele mai multe familii înțeleg că răspunsurile vin și vor fi sunați când se poate.

În marea lor majoritate, paturile de la ATI se eliberează prin decesul pacientului. Față de luna august presiunea pe paturile de terapie intensivă este mai mare acum. „Numărul de pacienți cu forme severe care sunt internați la „Marius Nasta” în acest moment este procentual mai mare față de numărul de pacienți pe care îi avea în august. Lucrurile s-au înrăutățit”, a punctat medicul.

Emisiunea „În fața ta” de la Digi24, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica de la ora 14.00. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • De ce se insista in prostie, si nu se fac sicrie cu capac dublu de "pepsiglas", etans, sub capacul principal de lemn?! Ca un fel de izoleta... Ar putea sa i se spuna "izocriu"....
    • Like 0


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult