Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bogdan Mureșanu, regizor „Anul Nou care n-a fost”, despre tinerii figuranți: „Uneori era mai greu să explicăm lucruri mărunte, cum ar fi că aveam doar un minut de desene animate pe zi, sau cum se folosea un casetofon”

Anul Nou care n-a fost

 Foto. Instagram / Anul Nou care n-a fost

O tânără figurantă a venit la castingul pentru filmul „Anul Nou care n-a fost” fără să știe că, pe vremea lui Ceaușescu, oamenii nu aveau telecomandă pentru televizor. Aceasta a fost una dintre situațiile surprinzătoare cu care s-a confruntat regizorul Bogdan Mureșanu în timpul filmărilor. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Mureșanu a povestit cum, la o scenă simplă în care actrița trebuia să oprească televizorul, aceasta a mimat folosirea unei telecomenzi. Regizorul a zâmbit și i-a explicat că, în comunism, telecomanda era „mezinul familiei”.

„În scenariu scria: Florina oprește televizorul. Și una dintre tinerele actrițe, la un moment dat, făcea un gest așa, prin aer. Și am întrebat: „Dar ce faci acolo?” Iar ea zice: „Opresc televizorul.” Și am spus: „Telecomanda, pe atunci, era copilul cel mai mic, mezinul familiei era telecomanda.””, a relatat regizorul. 

Bogdan Mureșanu a povestit că mulți dintre tinerii din echipă nu au amintiri din perioada comunistă, fiind prea mici atunci sau născuți după 1989, dar asta nu i-a împiedicat să se imerseze în lumea „tovarășilor”. „Uneori era mai greu să explicăm lucruri mărunte, cum ar fi că aveam doar un minut de desene animate pe zi, sau cum se folosea un casetofon”, a declarat regizorul, dar povestea și personajele au fost ușor de înțeles și interpretat de tinerii actori.

Regizorul Bogdan Mureșanu s-a confruntat cu dificultăți tehnice majore în timpul filmărilor pentru „Anul Nou care n-a fost”, mai ales în încercarea de a reconstrui un studio TV autentic din 1989. El a povestit cum, deși a căutat timp de șase luni în diverse instituții, inclusiv la TVR, nu a reușit să găsească echipamentele originale necesare pentru a reda atmosfera specifică acelei perioade. „Monitoarele și camerele pe care le găseam arătau ca și cum au trecut 35 de ani peste ele și trebuiau să fie cât de cât funcționale,” a explicat regizorul. Soluția a venit de la un grup de colecționari pasionați și de la echipa de scenografie care a printat 3D camerele de televiziune necesare. În cele din urmă, echipa a găsit la Electrecord locul perfect pentru a recrea studioul TV, reușind să readucă la viață atmosfera anilor ’89.

„După 35 de ani de la Revoluție, nu cred că ar trebui să mai avem acea încrâncenare”

„Anul Nou care n-a fost” aduce pe marele ecran o viziune diferită asupra începutului Revoluției, concentrându-se pe evenimentele din data de 20 decembrie. Acțiunea filmului se desfășoară pe parcursul unei singure zile, având 40 de actori, printre care se numără și Adrian Văncică, cu care regizorul Bogdan Mureșanu a colaborat și la scurtmetrajul „Cadou de Crăciun".

„Este vorba despre ultima zi, să zicem, a regimului comunist. Am spus „să zicem”, pentru că n-a fost întru totul așa. Ultima zi a regimului Ceaușescu, de fapt. E vorba de 20 decembrie, înaintea acelui miting care și el este surprins în film. Este un film care are loc într-o zi și o dimineață. Cu un ansamblu de actori, destul de mulți, și asta face ca filmul să fie neobișnuit. 40 de actori, cam așa. Chiar și momentul revoluției și momentul care a fost difuzat la televiziunea română, în direct, este recreat în filmul acesta. Într-o anumită cheie umoristică, e adevărat. Și unul dintre actori este Adrian Văncică, cu care am lucrat în urmă cu șase ani la un alt film, Cadou de Crăciun se numea, cu care am avut noi tot felul de izbânzi. Și, într-un fel sau altul, am simțit de atunci, în timpul filmărilor, că acel scurtmetraj era doar un fragment dintr-o viziune caleidoscopică, una panoramică asupra acelei zile. Cum spuneam, într-o cheie detașată, de umor negru.

Asta este părerea mea că, după 35 de ani de la Revoluție, nu ar trebui să mai avem acea încrâncenare, care poate că nu mai avea nuanțe, erau buni și negri. Și acum e, într-un fel, și o viziune microscopică. Sunt niște personaje, șase principale și ceilalți îi susțin. Șase povești care se tot intersectează. E un film cu viniete, cum spuneam, este ca un caleidoscop”, a descris regizorul Bogdan Mureșan la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult