Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bogdan Mureșanu, regizor „Anul Nou care n-a fost”, despre tinerii figuranți: „Uneori era mai greu să explicăm lucruri mărunte, cum ar fi că aveam doar un minut de desene animate pe zi, sau cum se folosea un casetofon”

Anul Nou care n-a fost

 Foto. Instagram / Anul Nou care n-a fost

O tânără figurantă a venit la castingul pentru filmul „Anul Nou care n-a fost” fără să știe că, pe vremea lui Ceaușescu, oamenii nu aveau telecomandă pentru televizor. Aceasta a fost una dintre situațiile surprinzătoare cu care s-a confruntat regizorul Bogdan Mureșanu în timpul filmărilor. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Mureșanu a povestit cum, la o scenă simplă în care actrița trebuia să oprească televizorul, aceasta a mimat folosirea unei telecomenzi. Regizorul a zâmbit și i-a explicat că, în comunism, telecomanda era „mezinul familiei”.

„În scenariu scria: Florina oprește televizorul. Și una dintre tinerele actrițe, la un moment dat, făcea un gest așa, prin aer. Și am întrebat: „Dar ce faci acolo?” Iar ea zice: „Opresc televizorul.” Și am spus: „Telecomanda, pe atunci, era copilul cel mai mic, mezinul familiei era telecomanda.””, a relatat regizorul. 

Bogdan Mureșanu a povestit că mulți dintre tinerii din echipă nu au amintiri din perioada comunistă, fiind prea mici atunci sau născuți după 1989, dar asta nu i-a împiedicat să se imerseze în lumea „tovarășilor”. „Uneori era mai greu să explicăm lucruri mărunte, cum ar fi că aveam doar un minut de desene animate pe zi, sau cum se folosea un casetofon”, a declarat regizorul, dar povestea și personajele au fost ușor de înțeles și interpretat de tinerii actori.

Regizorul Bogdan Mureșanu s-a confruntat cu dificultăți tehnice majore în timpul filmărilor pentru „Anul Nou care n-a fost”, mai ales în încercarea de a reconstrui un studio TV autentic din 1989. El a povestit cum, deși a căutat timp de șase luni în diverse instituții, inclusiv la TVR, nu a reușit să găsească echipamentele originale necesare pentru a reda atmosfera specifică acelei perioade. „Monitoarele și camerele pe care le găseam arătau ca și cum au trecut 35 de ani peste ele și trebuiau să fie cât de cât funcționale,” a explicat regizorul. Soluția a venit de la un grup de colecționari pasionați și de la echipa de scenografie care a printat 3D camerele de televiziune necesare. În cele din urmă, echipa a găsit la Electrecord locul perfect pentru a recrea studioul TV, reușind să readucă la viață atmosfera anilor ’89.

„După 35 de ani de la Revoluție, nu cred că ar trebui să mai avem acea încrâncenare”

„Anul Nou care n-a fost” aduce pe marele ecran o viziune diferită asupra începutului Revoluției, concentrându-se pe evenimentele din data de 20 decembrie. Acțiunea filmului se desfășoară pe parcursul unei singure zile, având 40 de actori, printre care se numără și Adrian Văncică, cu care regizorul Bogdan Mureșanu a colaborat și la scurtmetrajul „Cadou de Crăciun".

„Este vorba despre ultima zi, să zicem, a regimului comunist. Am spus „să zicem”, pentru că n-a fost întru totul așa. Ultima zi a regimului Ceaușescu, de fapt. E vorba de 20 decembrie, înaintea acelui miting care și el este surprins în film. Este un film care are loc într-o zi și o dimineață. Cu un ansamblu de actori, destul de mulți, și asta face ca filmul să fie neobișnuit. 40 de actori, cam așa. Chiar și momentul revoluției și momentul care a fost difuzat la televiziunea română, în direct, este recreat în filmul acesta. Într-o anumită cheie umoristică, e adevărat. Și unul dintre actori este Adrian Văncică, cu care am lucrat în urmă cu șase ani la un alt film, Cadou de Crăciun se numea, cu care am avut noi tot felul de izbânzi. Și, într-un fel sau altul, am simțit de atunci, în timpul filmărilor, că acel scurtmetraj era doar un fragment dintr-o viziune caleidoscopică, una panoramică asupra acelei zile. Cum spuneam, într-o cheie detașată, de umor negru.

Asta este părerea mea că, după 35 de ani de la Revoluție, nu ar trebui să mai avem acea încrâncenare, care poate că nu mai avea nuanțe, erau buni și negri. Și acum e, într-un fel, și o viziune microscopică. Sunt niște personaje, șase principale și ceilalți îi susțin. Șase povești care se tot intersectează. E un film cu viniete, cum spuneam, este ca un caleidoscop”, a descris regizorul Bogdan Mureșan la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult