Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Braconajul excesiv i-a lăsat orfani: urșii din pădurile românești sunt, în realitate, mult mai puțini decât în statisticile oficiale

Anual foarte mulți urși rămân orfani în pădurile din România, din cauza braconajului, a lucrărilor silvice care sperie ursoaica care fuge, lăsând puii în urmă, sau a diverselor accidente.

De ce ar trebui să vă intereseze această situație?

Probabil până acum ați auzit din diverse surse că avem prea mulți urși sau că urșii se apropie de așezările umane. Și chiar dacă n-ar fi așa, ursul nu are nicio legătură cu viețile noastre — e doar un animal care trăiește departe de orașe și care nu ne influențează deloc viețile, decât, poate, în copilărie, când mai toți petreceam multe clipe în compania ursulețului de pluș favorit.

Ei bine, nu e deloc așa.

Din păcate autoritățile centrale și locale, umăr la umăr cu cei care au interese vânătorești, continuă să ne repete sloganul că avem prea mulți urși sau că numărul urșilor depășește biocapacitatea pădurilor, iar majoritatea știrilor legate de urși ne confirmă spusele lor. De cele mai multe ori auzim de urși doar când vreunul dintre ei coboară în comunități sau când se întâmplă un incident, așa că nu e de mirare că mulți oameni nu pun întrebări când aud propaganda autorităților.

Ceea ce uită să ne precizeze aceste autorități este faptul că nici ei nu au de unde să știe numărul exact al urșilor, având în vedere că vânătorii sunt cei care numără urșii, după o metodologie care nu are deloc fundamente ștințiifice, inventat la mijlocul secolului trecut: nu numără animale, ci urme de animale, în acest fel un urs poate fi numărat de mai multe ori și autorităților le este aproape imposibil să verifice numărătoarea. Iar vânătorii nu au emoții când vine vorba de umflarea cifrelor.

Din 2014, WWF-România desfășoară acțiuni de evaluare a faunei sălbatice din sud-vestul țării. Practic împărțim suprafața uriașă de 400.000 de hectare în multe sectoare mici și amplasăm camere cu senzori de mișcare care captează imagini cu orice animal care trece în fața lor, oferind în acest fel date prețioase despre numărul real al diverselor specii de animale sălbatice.

Din aceste filmări am învățat că majoritatea gestionarilor de fonduri cinegetice supraevaluează cu mult numărul urșilor, în unele cazuri raportând chiar de 5(!) ori mai mulți urși ca în realitate.

Când am confruntat gestionarii și autoritățile publice locale cu observațiile noastre din teren, cifrele pentru urși au fost reduse cu 22%. De exemplu, fondul Băuţar-Bucova a redus numărul urşilor de la 19 la 11, Armeniş de la 9 la 4, Berzasca de la 5 la 1, Craiova de la 5 la 1, Rudăria de la 5 la 3, în timp ce Belentin a rămas fără urs evaluat în 2016 (s-a redus numărul de la 2 la 0).

Datele de mai sus ne arată clar nu numai faptul că numărul urșilor este extrem de supraapreciat în cifrele oficiale, dar și faptul că gestionarea speciei este dominată de interese vânătorești. Cifrele sunt umflate pentru că în cazul în care ai efective mai mari, șansa de a primi cote de vânătoare este la fel — mai mare.

Și de ce ar trebui să ne pese de urși? Că suntem bine mersi în orașele și localitățile noastre, iar dacă ursul nu vine să ne deranjeze nu are cum să aibă un impact direct asupra vieții noastre, nu-i așa?

Ursul nu este numai un gardian al pădurilor care asigură echilibrul natural, dar ajută inclusiv economia, având grijă ca numărul animalelor ierbivore să nu crească exponențial, peste limita de suportabilitate a habitatului — o astfel de creștere ar afecta (până la a distruge) întreaga pădure.

Ca exemplu aș pomeni de Austria, o țară nu foarte îndepărtată de noi, unde trebuie să se împuște anual peste 300.000 de cerbi și căpriori. Cauza nu este doar tradiția vânătorească foarte răspândită, ci o creștere mult prea mare a populației în absența prădătorilor naturali. În cazul în care nu s-ar interveni pentru a controla populația, cerbii și căprioarele ar putea pune în pericol viitorul pădurilor, ei consumând toate răsadurile și într-un final și crengi, frunze și tot ce este verde în pădure.

La fel se întâmplă și în Ungaria unde nu se pot face plantări de pădure decât dacă plantațiile sunt îngrădite, ca protecție față de populația crescută a diverselor specii ierbivore.

Și acestea sunt doar două exemple care arată cum absența ursului duce la un dezechilibru al ecosistemului, în care au de suferit alte specii de animale, dar și de plante, cu consecințe extinse în toate domeniile.

Dacă lăsăm ca populația de urși, râși sau lupi să scadă, va fi greu să calculăm efectele directe și indirecte ale acestui fenomen. Cu siguranță un efect direct va fi o regenerare naturală cu mult redusă a pădurilor din România — deja decimate de exploatări legale și ilegale și de lipsa unei strategii de reîmpăduriri aplicate.

În România, anul acesta, agricultorii au declarat la o întâlnire cu premierul că mistreții au cauzat o pagubă imensă în recolte, comparabilă chiar cu pagubele secetei prelungite. Absența sau diminuarea numărului de urși ar face ca mistreții să se înmulțească și mai tare. Mai mult, urșii nu generează pagube decât la o scară redusă.

Însă ursul rămâne în continuare o specie reglementată mai degrabă de interesele vânătorilor, decât de interesele generale pe termen lung. Fenomenul braconajului este practic ignorat de autorități, iar derogările date pentru eliminarea urșilor care cauzează probleme sunt folosite pentru partide de vânătoare pentru urșii care nu ne deranjează în nici un fel, dar au valoare de trofeu.

În final suferă populația de urși, suferă comunitățile locale și suferim și noi, având păduri mai puține sau o producție agricolă mai proastă.

În acest context vestea că există o instituție al cărui scop este să salveze ursuleții care rămân orfani în pădurile României ar trebui să ne bucure.

Leonardo Bereczky, fondatorul orfelinatului, a reușit în 10 ani să salveze mai bine de 100 de urși orfani. Puii care au ajuns la el au stat 2 ani, cât să treacă perioada critică a dezvoltării, și au fost eliberați în pădure, devenind urși sălbatici care nu interacționează cu oamenii și nu devin urși gunoieri.

Partea proastă a poveștii este însă că după 10 ani de activitate continuă, Leo rămâne fără câțiva parteneri majori și orfelinatul său este în pericol de a nu-și mai putea continua activitatea.

Însă aici puteți interveni voi. Evident, n-am reușit să lămuresc toată problematica ursului în două pagini, însă am încercat să explic de ce ursul ajută și faptul că România nu are prea mulți urși.

Dacă vreți să aflați povestea orfelinatului și să donați pentru acesta, intrați pe pagina noastră. 

De aici, soarta puilor de urs e în mâna voastră, doar voi mai puteți ajuta singurul orfelinat de urși din Europa.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aceste manevré eftini cu care distrug fauna acestei tarii.
    • Like 0
  • După câte îmi dau seama fotografia de ma isus este făcută la orfelinatul de urși Leonardo Berecky unde s-au adunat mai ales urșii care umblă la tomberoane. De aici lipseau câțiva râși , lupi, pisici sălbatice ca imaginea să fie cât mai complexă. Corectez afirmația pe care a-ți lansat-o. Nu că abia auzim de urși, în ultima vreme mai tot timpul auzim de incidente cu urși.
    Într-adevăr metoda de evaluare al urșilor este proastă, dar asta nu confirmă faptul că ar if urși puțini. De ce nu pomeniți de județele Covasna, Harghita, Brașov, Sibiu, Vrancea, Suceava, Buzău unde există o populație mare deurși. Bine că nu puneți camere de filmat pentru înregistrarea urșilor în Dobrogea.
    În prezent se poate actualiza o creștere numerică al efectivului de urși care se face în detrimentul cervidelor. A-ți ales exemplu prost cu pericolul pe care îi reprezintă ierbivorii pădurii. Pentru pădure alții reprezină pericol. În România nu se pune problema ca în Austria sau în Ungaria unde cervidele în afara omului n-au alți dușmani și se înmulțesc în prostie. Aici în România așa se va întâmpla cu ursul. Cu lupii nu e problemă nu mai găsesc mâncare (ierbivore )în pădure găsesc câini hoinari destui de la care să se molipsească de boli cum ar fi jigodia sau turbarea, se reglează imediat efectivul lor. La râs la fel nemaifiind ierbivore de consumat efectivul se reduce.
    Când o populație crește numeric o face în defavoarea altei specii. A crescut numărul de urși, scade numărul de lupi și râși.
    O mare problemă este că în România cultura vânătorii este încă în faza incipientă.
    Aici iarăși UE vrea să-și bage mâna, să strice și ce era aici mai normal, finanțând grupuri ca asociația WWF că să înnegreze asociațile vânătorești. De ce nu mai sunt speciile protejate prezente la ei sau dacă sunt prezente de ce în număr mic de exemplare. Deoarece nu le-au convenit și i-au eliminat. Și acum vor să ne învețe și pe noi cum să administrăm situația de la noi. Eu tind să cred că populația sănătoasă și efectivul mare de uși prezentă în România nu constituie munca ecologiștilor sau reprezentanților WWF care vin cu reclame negative adresate vânătorilor, ci dimpotrivă se datorează unui management cinegetic bine pus la punct. Nu trebuie să justificați banii primiți de WWF prin batjocorirea asociaților vânătorești. Politica voastră se bazează pe minciuni și afirmații false. Dacă efectivul de urși brun era decimat în modul în care îl prezentați atunci în prezent era pe cale de dispariție. Aici este mai mult vorba de politică, vreți să-i înlăturați pe unii din funcțiile deținute. Asta-i n-ar fi problemă dacă nu va-ți bate joc și de vânători și de acei salariați care mănâncă o pâine din activitatea de vânătoare.
    Care-i problema voastră dacă se valorifică un urs, mai ales dacă este capital. Se iau o grămadă de bani din care o parte mare se întorc pentru prevenirea braconajului, pentru hrana administră urșilor sau al altor specii care contribuie în mod direct sau indirect de existența speciilor protejate.
    Se plătesc salarii pentru angajați din domeniul vânătorii, se aduc bani în România, se plătesc impozite, se crează fonduri pentru salarii.
    Așa de ușor es să fi judecător.
    Se recoltează în medie de maxim un singur exemplar pe fondurile cinegetice populate de urși. Asta-i un mizilic pe lângă numărul de exemolare tinere și pui ucise de câinii ciobănești, unde sunt omorâți anual de 5-6 ori mai mulți urși decât cei recoltați cu arma de vânătoare. ca să nu mai vorbim și de urșii prinși în capcanele pe care proprietarii de terenuri l-e amplasează sau le confecționează pentru protecția culturilor .
    De ce nu spuneți câte exemplare de urși sunt eliberați anual de asociațiile vânătorești ? Prezentați numai latura rea a vânătorii.
    Într-adevăr trebuie să protejăm speciile de vânat mai ales răsul, lupul, pisica sălbatică, ursul brun dar nu trebuie să uităm nici de cerbul carpatin sau căpriorul, etc. Acest lucru putem reuși cu un management cinegetic bine pus la punct.
    • Like 1
  • vai de planeta asta ! oriunde intervine omul, specia asta superioara, cu apucaturi indoielnice, se intampla un dezechilibru. nu stim, nu vrem, nu putem ??? habar nu am de unde ni se trage. poate face parte din mostenirea genetica de care nu putem scapa sau pur simplu, totul se reduce la "instinctul " indus de gustul banilor. poate vine dintr-o superioritate, gresit inteleasa, care ne va distruge, intr-un tarziu ( care nu e prea departe). oricum, nu am invatat NIMIC din infinitul lectiilor carora nici nu le-am dat si nu le dam importanta in continuare. NATURA NU E DUSMANUL NOSTRU, NOI SUNTEM SINGURII INAMICI AI PLANETEI. poate, optimista fiind, va veni o dimineata ( pana la acel prea tarziu) cand vom realiza ca tot ce exista are locl lui si orice interventie in marele echilibru aduce cu el un dezechilibru. exact cum spunea cineva aici, alegerile pe care le facem au consecinte. in cazul de fata,efectul nu poate fi evitat, cauza poate o solutie, daca o recunoastem si facem ceva in directia asta. pana atunci, suportam ( asta fiind o alta alegere pe care multi am facut-o de a nu interveni cand vedem cu ochii nostri ce se intampla cu padurile, cu abuzurile, cu multe lucruri incorecte) . stiu, e dureros, dar daca vom continua doar sa discutam, va fi si mai greu si nu vom rezolva nimic. Dezechilibru exista in multe din actiunile noastre. multi asistam la ce se intampla si ne facem ca nu am vazut si nu am auzit.
    • Like 0
  • Un articol bun si foarte bine argumentat, dar ar trebui aici mentionat ca nu toate fondurile de vanatoare fac acest lucru. Sunt fonduri in care ursii fac pagube in gospodarii atacand animale duse la pasune. Sunt ani in care le este aprobata cota de urs ( si aici mentionez ca doar unul) si ani in care nu le este aprobata cota. Atunci oamenii cum sa-si apere animalele? De acord ca sunt abuzuri in majoritatea localitatilor mari ( Brasov, Covasna... ) unde si cotele le sunt aprobate pe masura, dar totusi ar trebui sa faceti diferenta, pentru ca altfel tot bietii oameni vor fi cei vor suferi si vor suporta pagubele.
    • Like 0
  • Dar de unde stiu ăstia ca este supra e
    valuat populația de ursi iati numarat voi ? Eu spun ca este invers
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Chestia cu Lacul Sf. Ana o ştiu şi eu, dar noi suntem pe teritoriul urşilor, nu ei pe al nostru.
    • Like 2
  • Sa va fie RUSINE ! Strict la obiect : statiunea Baile Tusnad a ajuns o CULME A NESIMTIRII, o BATJOCURA datorita MENTALITATII SFIDATOARE A CETATENILOR LOCALI, ce asteapta ca administratia centrala de la Bucuresti sa le rezolve problemele ; este INADMISIBIL ca de ani de zile orice turist sa fie sub amenintarea ursilor in Baile Tusnad si la Lacul Sfanta Ana !!!
    Asa ca inainte sa ne dati lectii de civism si de tot felul de statistici TRECETI LA TREABA ,recte redescoperiti PRAGMATISMUL si refaceti-va statiunile din Tinutul Secuiesc, magar la jumatate din DECENTA celor din Ungaria si nu mai aratati cu degetul spre Bucuresti, TRAGETI-VA LA RASPUNDERE politicienii locali, cu care mereu votati, doar astfel va puteti manifesta "SUPERIORITATEA", recte sa strambati din nas la adresa moldovenilor, oltenilor samd. Pana una alta eu, impreuna cu familia mea, urmatorii 10 ani nu ma intorc la Baile Tusnad !
    • Like 0
  • check icon
    lăcomia distruge echilibre. adică omul, specia supremă. adică noi, cei fără de rușine. omul nu poate exista fără morală, ea însăși fiind fundație a tot ce e lege. neavând ruușine ori lege ori morală, adormiți fiind, reușim să coborâm mai jos decât animalele. care, spre furia/oftica/disprețul unora, au suflet, au karmă, și-s... frații noștri. faza cu-mpușcatul arată că și ”ăia”-s primitivi, nu doar hoți. și că civilizația occidentală e o minciună. ștearsă de praf periodic, cu religiozitatea strict oneroasă a comersantului, întru șeptelul perpetuu de fraeri și creduli. echilibrul nu se poate obține decât prin morală. în cancelariile occidentale lucrul cesta a fost schimbat cu dreptul forței. ca-n rusia, ca-n hamerica, ca-n australia (fostă pușcărie cu exemple catastrofale. de manual, de periclitări, ce zic io ”periclcitări”... dinamitări ale ecosistemului/faunei), ca-n tot locul ce cunoscu floarea imperialismului, udată cu ce-i place: sânge. spre-a lor soartă, în mâinile mele e-un cuvânt: animalele sunt frații mei. îl împărtășeșc sub bolta de scuipați și fiere. mai puternică decât moartea e alegerea, are și timp (berechet), are ș-alternativă (nerecomandată dar statuată sfânt și infinit). existăm nu pentru că respirăm și îngurgităm, existăm grație alegerilor noastre zilnice (zile lucrătoare plus nelucrătoare), multe „cât nisipul mării”.
    • Like 1
  • Ce ierbivore sa se inmulteasca daca si ele sunt evaluate ca si ursii, braconate si mai si? Trebuie corectata aberatia comunista care pune evaluarea si protectia faunei in grija vanatorilor, a caror singura grija e sa recolteze cat mai mult.
    • Like 3


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult