În cea mai poluată capitală din Europa, tensiunea e mare. Pe de o parte, oamenii vor trafic mai relaxat, mai multe spații verzi, transport în comun civilizat, infrastructură pentru pietoni și cicliști, adică condiții normale pentru secolul XXI. Pe de altă parte, toată lumea se așteaptă ca aceste schimbări să fie făcute de altcineva, de alți oameni sau de autorități, se dorește să nu existe neplăceri și sacrificii personale. Dacă se poate să fim anunțați când schimbările sunt terminate, ca să putem să ne apucăm de o nouă viață într-un oraș modern.
În acest context, primarul orașului, doamna Gabriela Firea, anunță că nu mai vrea evenimente de stradă, că orașul devine insuportabil, chiar și în momentele când traficul este relaxat. Nu vrea maratoane, evenimente culturale, nu vrea concerte și nu vrea momente în care șoferii să își dea seama că a merge peste tot cu mașina nu este o opțiune viabilă pentru toată lumea.
Evident, primul reflex este să aruncăm vina asupra primarului, să spunem că e prost, că n-are viziune, că e populist și că nu vrea să schimbe cu adevărat orașul. Poate că e așa. Însă un primar populist acționează doar în acele momente când simte că are majoritatea oamenilor de partea lui. Și, deși oamenii vor un oraș mai prietenos, mai curat, mai verde și mai relaxat, nu vor să-și asume un rol în acest proces de schimbare.
E nevoie de schimbare?
Dacă e să ne uităm la cifre, nu avem cum să negăm că este nevoie de o schimbare. Conform unui raport global emis săptămâna trecută, România se află pe locul 9 în topul mortalității cauzate de poluarea aerului, surclasând țări ca India, ca număr de victime pe cap de locuitor. Bucureștiul, la rândul lui, a văzut câteva studii care îl poziționau ba pe primul, ba pe locul al doilea între cele mai poluate capitale din Europa în ceea ce privește particulele de praf. Mai mult, autoritățile au preferat să renunțe la punctele de măsurare a calității aerului, optând să nu le mai finanțeze pentru că, probabil, ce nu știm oficial n-are cum să ne deranjeze.
Da, vrem un trafic mai fluent, însă de fiecare dată când se lucrează în trafic, deseori chiar pentru îmbunătățirea acestuia, șoferii devin nerăbdători, deseori agresivi chiar și încep să critice, spunând că e haos. La fel, vrem să avem un oraș cu cultură, vrem activități sportive, dar fără ca asta să ne afecteze în nici un moment din viața noastră. Indiferent dacă e mai sau august, vineri sau duminică, nu vrem nici cel mai mic blocaj în trafic, iar dacă se întâmplă începem să criticăm vocal pe rețelele sociale.
La spații verzi, la fel, stăm extrem de prost dacă e să calculăm ca spațiu verde pe cap de locuitor, dar asta n-a deranjat edilii de până acum să încerce prin toate mijloacele să mai aprobe câte un proiect imobiliar în mijlocul parcurilor rămase.
Despre trafic nici nu trebuie să ne uităm la statistici, că oamenii simt zilnic pe pielea lor ce înseamnă să stai într-un oraș cu un sistem de trafic prost gândit și implementat și mai precar. La orele de vârf poți să petreci multe minute, chiar ore ascultând radioul în mașină, RATB-ul este falimentar la nivel macro, iar la nivel micro pe multe linii nu de planificare, ci de noroc ține când vine autobuzul sau tramvaiul. Ca să nu mai vorbim că la fel de blocat stai în autobuz dimineața ca și în automobil, pentru că nu există benzi pentru transportul în comun.
Infrastructura pentru transportul alternativ e la fel de elaborată ca cea de transport în comun, adică există în diverse locuri în teorie, dar dacă vrei să le și folosești îți dai repede seama că nu au fost create ca să fie folosibile.
În aceste condiții mai toată lumea cere schimbare, indiferent dacă e șofer, biciclist, pieton sau utilizator al mijloacelor de transport în comun. Ce îi unește însă pe toți acești oameni este că mai nimeni nu vrea să își asume posibilele neplăceri ale acestor schimbări.
Da, vrem un trafic mai fluent, însă de fiecare dată când se lucrează în trafic, deseori chiar pentru îmbunătățirea acestuia, șoferii devin nerăbdători, deseori agresivi chiar și încep să critice, spunând că e haos. La fel, vrem să avem un oraș cu cultură, vrem activități sportive, dar fără ca asta să ne afecteze în nici un moment din viața noastră. Indiferent dacă e mai sau august, vineri sau duminică, nu vrem nici cel mai mic blocaj în trafic, iar dacă se întâmplă începem să criticăm vocal pe rețelele sociale.
Văzând reacția oamenilor la aceste mici neplăceri, îmi este greu să-mi imaginez reacția șoferilor în momentul în care s-ar anunța că se taie câte o bandă din trafic pentru bicicliști si mijloacele de transport în comun.
Vrem transport în comun civilizat, dar preferăm să mergem cu mașina și ne așteptăm ca alții să folosească rețeaua. Evident e nevoie de multe îmbunătățiri, însă nu ne putem aștepta de la o presiune mult prea mare la adresa regiei de la oameni care se deplasează zilnic numai cu autobuze și tramvaie, s-au obișnuit cu condițiile actuale și fac câte o plângere sau sesizare doar în momentul în care se întâmplă ceva ieșit din comun. Este nevoie de implicare, de presiune și de susținere financiară activă ca să ajungem să avem un RATB reformat și eficient. Și deocamdată suntem prea departe, iar implicarea oamenilor cu forța de a schimba lucrurile este minimă.
Vrem spații verzi și parcuri, însă de cele mai multe ori când mai dispare câte un spațiu, câte un parc, doar o mână de oameni se mobilizează. Acei oameni care se luptă de ani buni pentru un oraș mai prietenos și care sacrifică timpul și resursele lor pentru noi, pentru ca noi să putem să-i catalogăm ușor ironic protestatari de meserie sau procesomani. Și totuși acești oameni deseori câștigă. N-ar avea oare mult mai multe șanse cu o susținere mult mai largă și cu alți oameni valoroși, care la rândul lor să se implice ca să le arate autorităților că orașul în primul rând este pentru oameni?
Ca să avem un oraș în care să ne placă să trăim, trebuie să visăm mai puțin și să facem mai mult. Că nu putem să cerem consecvență de la autorități în momentul în care noi nu suntem consecvenți. Nu putem să ne așteptăm la schimbări, fără să ne asumăm o scădere măcar temporară a confortului personal. Nu putem să cerem un trafic mai relaxat, optând zilnic pentru mașină, așteptând ca alții să renunțe.
Declarațiile recente ale noului primar au stârnit reacții puternice din partea societății, iar acest lucru este binevenit. Este important însă ce facem cu aceste sentimente și în ce direcție ne ducem de aici.
Indiferent dacă ne place sau nu persoana primarului, acesta reprezintă o instituție, care de bine de rău ne va conduce timp de patru ani. Reacții de genul „v-am zis eu că așa va fi” sau „la ce să ne așteptăm de la un politician” nu ne vor duce decât în zona de letargie și inactivitate.
A genera însă o antiteză din start, plecând de la simpatii sau antipatii personale nu poate să genereze nimic bun pentru nimeni. Indiferent cine e primarul, sistemul pe care vrem să-l schimbăm e mult mai mare decât să poată fi schimbat de un singur om, chiar și dacă acesta vrea schimbare. Iar dacă acesta din start va întâmpina opoziție și ostilitate la orice ar declara, cu siguranță nu va avea niciun motiv să facă o altfel de administrație sau de management față de predecesorii săi.
Asta nu înseamnă să nu mai fim critici sau să nu reacționăm, mai degrabă înseamnă ca reacțiile noastre să fie mai degrabă într-o direcție constructivă și spre a găsi soluții pentru orașele noastre. E firesc ca prima reacție să fie de supărare, dar dacă într-adevăr vrem schimbare nu etichetele puse pe oameni și instituții ne vor ajuta, ci argumentele.
Avem toate argumentele pentru a milita într-un oraș mai prietenos cu oamenii, cu trafic mai relaxat, cu aer mai curat și cu evenimente diverse. Ca argumentele să fie auzite, trebuie să dezvoltăm un dialog larg cu toate instituțiile, pentru ca acestea să aibă șansa să vadă lucrurile dintr-un alt unghi și să înțeleagă că, pe lângă majoritatea zgomotoasă a șoferilor, există o minoritate care tace.
Dar trebuie să conștientizăm că dincolo de instituții, de decizii și legi, aceste schimbări vor cere implicare, consecvență, renunțări și sacrificii din partea noastră, a celor activi și nemulțumiți.
Traficul redus presupune ca tu să nu mergi cu mașina peste tot și înseamnă să recunoști că într-un oraș modern mașinile nu au cum să fie pe primul loc. Infrastructură modernă de transport presupune o investiție de bani, timp și energie din partea ta, ca potențial utilizator. Păstrarea spațiilor verzi prespunune ca nu doar să postezi pe net dacă vezi o intervenție în aceste spații, ci să scrii petiții, sesizări și dacă trebuie să ieși din casă.
Bucureștiul e al nostru, cum este, vrem nu vrem, și primarul. Cum arată orașul și ce face primarul depind într-o foarte mare parte de noi. În momentul în care vom înțelege asta, schimbările se vor vedea.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
As vrea sa-l intreb pe autorul articolului, daca el are copii si daca are ii duce zilnic 10 km pana la scoala sau gradinita cu bicicleta ? Daca da cum face, ca eu nu am reusit.
Pornesti total gresit argumentatia, trebuie sa spun. Orasul asta mai aglomerat decat Istambul (https://logec.ro/cum-ar-trebui-sa-abordeze-viitorul-primar-problema-traficului-bucuresti/) are nevoie mai mult ca oricand de orice altceva in afara de masini. Strada nu e o chestie doar de ajuns si de plecat, e o chestie complet sociala de care ne-am dezvatat fiindca am ajuns sa folosim masina fiindca nu aveam altceva mai bun. Ca tot vorbeai de cum era cand eram mici, iti mai aduci aminte cum stateai pe strada cu orele?
Nu e "necesar" sa circuli cu autoturismul personal daca e pusa la punct o infrastructura foarte buna de transport in comun. Iar atunci n-o sa mai ai nici motive sa tipi ca ti se interzice fiindca o sa ai inca vreo 4 modalitati de-a ajunge in punctul A in punctul B. In plus, de la punctul A la pct B o sa ai si ce sa vezi pe geam, nu doar masini parcate aiurea si oameni care n-au pe unde merge.
Sigur, mai e mult pana departe, dar e atat de distructiv sa vrei doar mai multa strada pentru masina.
Nu te obliga nimeni sa iesi pana la tramvai pe viscol. Dar ia gandeste-te la situatia asta. E viscol afara, trebuie oricum sa iesi din casa pana la masina, care nu-i chiar in fata blocului. Si ai niste alternative (sa presupunem) bine puse la punct: metrou, ratb rapid (n-ai timp sa stai in frig) sau tramvai. Imi spui mie ca absolut singura ta alternativa, daca ai la fel de mult timp de petrecut afara, e sa-ti iei masina, chiar daca asta inseamna sa petreci mai putin timp in trafic?
Evident, vorbesc de un oras ceva mai normal in care transportul in comun are prioritate iar marlanii care merg oriunde cu masina sunt taxati corespunzator.
In alta ordine de idei, observ ca arunci tot felul de "argumente" gen pamfletizare, fara sa te chinui macar sa vezi despre ce studii e vorba. Sigur, e intr-adevar aiurea ca autorul n-a pus linkuri la nimic. Ni se trage de la presa romana care nu cunoaste asa ceva. Si vroiam si eu sa taxez autorul pentru asta.
Dar macar puteai sa dai un google search inainte sa te prefaci ca sigur e fals.
1: http://www.numbeo.com/pollution/region_rankings.jsp?title=2016-mid®ion=150
2: http://www.itv.com/news/2014-03-17/the-top-ten-most-polluted-cities-in-europe/
Ce-i drept, as vrea sa vad si eu studiile pe care le citeaza autorul.
Despre traficul si afectiunile respiratorii stiu doar pe asta:
https://www.facebook.com/optar.ro/photos/a.153869221353224.39814.132299700176843/1090199784386825/
Eu si sotia mergem 2,4 km pe strazi laturalnice pana pe o straduta din spatele statiei de metrou.
Apoi metroul. Ea pana la lucru apoi 500 m pe jos. Eu pana la Romana/Victoriei/Aviatorilor. Apoi, functie de orarul plecarilor si trafic, astept 783 sau fac o mica plimbare ori prin parcul Kiseleff ori prin Herastrau si ies la Arcul de Triumf sau Piata Presei (unde pot sa iau si 780).
Si lucrez in transporturi aeriene. Si nu-mi convine sa fac zilnic minim 50 km in Bucuresti-Otopeni. Si e mai raxant asa. Si nu platesc inca 80 de l de benzina. Si costa 70+70 abonamentele nu 400 combustibilul...