Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Brutăria Claudia, un business „dospit” cu maia naturală. „La început vindeam 20-30 de pâini pe zi. Acum s-a creat o comunitate a celor care vin să cumpere de 2-3 ori pe săptămână”. Republica antreprenorilor

Brutărie artizanală

Cei care au căutat și au găsit alternativa la supermarketuri, și-au făcut deja un obicei din a cumpăra pâine de la brutărie, carne de la măcelărie, lactate și alte produse locale din magazine dedicate sau băcănii. Nu la fel stăteau însă lucrurile în urmă cu 5 ani, când Claudia Crișan a deschis o brutărie artizanală în Florești, o comună situată la mai puțin de 10 kilometri de Cluj-Napoca. La început, vindea numai cunoscuților, câte 20-30 de pâini pe zi, și nu avea speranțe prea mari că va reuși. Dar business-ul a crescut ușor-ușor, precum aluatul cu maia naturală pe care îl folosește pentru pâinea și produsele de patiserie pe care le face.

Astăzi, pe lângă brutăria din Florești, pentru care a fost nevoie de un spațiu mai mare după doi ani, Claudia a deschis, în Cluj, magazinul Alac, unde își comercializează pâinea și produsele de patiserie, dar și dulcețuri, gemuri, miere, lactate și alte produse locale care se pun sau se mănâncă cu pâine. Iar planurile de viitor vizează deschiderea unui magazine online, dar și a unei brutării proprii. 


Astăzi, pe lângă brutăria din Florești, pentru care a fost nevoie de un spațiu mai mare după doi ani, Claudia a deschis, în Cluj, magazinul Alac, unde își comercializează pâinea și produsele de patiserie, dar și dulcețuri, gemuri, miere, lactate și alte produse locale care se pun sau se mănâncă cu pâine. Iar planurile de viitor vizează deschiderea unui magazine online, dar și a unei brutării proprii. 


„La început vindeam la cunoștințe. Aveam puțini clienți și nu aveam cine știe ce speranțe pentru că eram singura în Cluj cu așa ceva. (...) Vindeam 20-30 de pâini pe zi, iar acum am ajuns la o medie de 450. A devenit un obicei de a cumpăra din magazinele specializate, cu produse locale. Acum s-a creat o comunitate a celor care vin să cumpere de 2-3 ori pe săptămână, care se cunosc și stau de vorbă în magazin”, spune antreprenoarea.

În căutarea gustului pâinii de acasă

Claudia a descoperit dospirea aluatului cu maia încercând să regăsească gustul pâinii de acasă, de la Mărișel. Nu se simțea bine mâncând pâinea pe care a găsit-o în oraș, așa că a început să testeze diverse rețete în casă și apoi să împartă printre cunoscuți și colegi de serviciu, rezultatul încercărilor ei. Și pentru că pâinea ei era apreciată și își dorea să renunțe la jobul pe care îl avea la un hipermarket, Claudia a văzut în asta o oportunitate și a decis să-și deschidă o brutărie.

„Eram hotărâtă și soțul meu m-a susținut, dar nu știam de ce ne apucăm. Nu lucrasem niciodată cu un malaxor, dar ne-am aruncat pur și simplu. Am accesat fonduri SRL-D de 10.000 euro, din care am cumpărat cuptorul, iar pentru restul am apelat la economii și împrumuturi. Am găsit un spațiu de 50 de metri pătrați, aproape de casa noastră, cu o chirie care ne permitea să viețuim, unde am rămas doi ani”, spune Claudia. 

La început, vânzările au fost modeste, dar pe parcurs cererea a crescut, în special, din partea restaurantelor și a altor magazine, astfel că după doi ani, Claudia și-a mutat brutăria într-un spațiu mai mare, de 150 de metri pătrați.

„Am făcut mutarea aceasta pentru că ajunsesem să avem foarte mulți colaboratori. Funcționau foarte bine restaurantele și zona de street food. Aveam 14 locații în care duceam pâine și câteva grădinițe. Începusem colaborarea și cu Nod Verde. Fluxul devenise foarte mare și nu mai aveam loc”, explică Claudia.

Mutarea a fost însă dificilă din cauza faptului că producția a fost sistată, la fel și cash-flow-ul, și a necesitat investiții mari. Claudia a depășit însă momentul sprijinită de soțul ei și s-a întors la ce îi place să facă cel mai mult: să plămădească aluaturi și să asculte poveștile cu miez de dincolo de tejghea, ale clienților săi. 

„Nu avem pâine albă și nici nu o feliem”

Echipa Claudiei s-a mărit, iar în prezent are 13 angajați, dar sunt câteva zile pe săptămână în care, pentru câteva ore, stă la tejghea să vorbească cu clienții săi, pe care îi știe pe nume.

„Îmi place să fac asta pentru că nu este doar o afacere pe care am pus-o pe picioare și gata. Îmi place să interacționez cu clienții mei. Din cauza asta am suferit cel mai mult anul trecut, că nu puteam vorbi cu ei și le dădeam pâinea la ușă”, spune Claudia.

În pandemie, comenzile se făceau și online, prin intermediul Facebook. De multe ori, formularul de comandă nu putea rămâne activ până la sfârșitul zilei, pentru că erau foarte multe solicitări. În prezent, se pot face comenzi online numai pentru zilele de miercuri și de vineri, pentru că dorința Claudei e ca oamenii să vină în brutărie.

Clienții ei sunt, în general, oameni preocupați de sănătate și care acceptă cele două principii de la care refuză să se abată: nu face pâine albă pentru că este lipsită de nutrienți, și nu o feliază pentru că se distruge.

Altfel, portofoliul este foarte variat și diversificat în funcție de sezon: de la pâinea integrală de grâu sau de secară, cu semințe, din făinuri fără gluten sau spelta și einkorn, la cozonac, pască, fursecuri cu nucă și magiun, brânzoaice, cornuri cu ciocolată, plăcinte cu varză, sărățele, biscuiți sau focaccia cu roșii ori cu ceapă.

Mare parte din materia primă folosită provine din România, și doar făinurile fără gluten sunt de import. Pentru produsele de patiserie, Claudia folosește fructe și legume de sezon, din producția locală.  

Planuri de viitor: propria brutărie

Pe cei care vor să-și deschidă o brutărie, Claudia îi sfătuiește să meargă mai întâi să viziteze una și să învețe cum să-și organizeze oamenii și producția. În plus, să-și aleagă cu grijă spațiul, care ar trebui să fie suficient de mare și aerisit. Și spune asta tocmai pentru că s-a lovit de neajunsuri în spațiile pe care le-a folosit. Acesta este și motivul pentru care vrea să-și construiască propria brutărie, pentru care momentan a achiziționat doar terenul.

În perioada imediat următoare, va fi lansat și magazinul online și se va face o extindere a magazinului Alac din Cluj, deschis în vara lui 2019, care a devenit „motorul” afacerii sale.

Fișă de business. Subiectiv

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor? Curajul începutului. Nu a fost ușor, dar nici imposibil. Oricum, nu atât de greu pe cât auzisem.

Ce îți trebuie pentru a deveni antreprenor în România? Să ai de unde să împrumuți niște bani în caz de nevoie. Asta a fost foarte important pentru că au fost multe astfel de momente.

A existat vreun moment în care ai vrut să renunți? Da, mai ales după ce ne-am mutat. Atunci am vrut să renunț de mai multe ori pe zi. Dar am avut noroc cu soțul pentru că el voia să continuăm.

Care a fost momentul în care ți-ai dat seama că ești pe drumul cel bun? Când veneau clienții și îmi spuneau cât e de bună pâinea și voiau să mă îmbrățișeze.

Ce este antreprenorul? Cel care face produsul, se implică în fiecare zi, își cunoaște clienții și angajații.

Fișă de business. Obiectiv

Investiția inițială: 25.000 euro

Număr de angajați: 13

Timp de recuperare a investiției: 2 ani

Cifra de afaceri (2020): 430.000 lei

Profit: 20% 

Dacă IMM-urile merg bine, România merge bine. Mulțumim IMM-urilor pentru că generează 50% din cifra de afaceri a firmelor din România. Republica vă va purta în lunile următoare într-o călătorie în lumea celor care mișcă România prin inițiativă, curaj și multă muncă.

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.

Cumpără de la o afacere mică este o campanie Banca Transilvania.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult