Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Bulgaria poate adera la zona euro în 2025. „Scăderea ratei inflației este singurul criteriu care mai trebuie îndeplinit”

Zona euro

Foto: Oleg Elkov/ Alamy/ Profimedia

1 ianuarie 2024 era data la care Bulgaria trebuia să adere la zona euro. Din motive date, printre altele, de instabilitatea politică a anilor anteriori, de lipsa unui discurs public rațional și coerent și de dezbinarea intenționată a societății provocată de formațiunile politice extremiste, acest lucru nu s-a întâmplat.

Pare, însă, că va deveni realitate, anul viitor

„Bulgaria poate adera la euro în 2025”, a declarat pe 15 martie Paschal Donohoe, președintele Eurogrup, aflat la Sofia, la invitația ministrului de Finanțe Asen Vassilev. Declarația a fost făcută după întâlnirea cu premierul demisionar al Bulgariei, Nikolai Denkov, cu vicepremierul Maria Gabriel și cu ministrul de Finanțe

„2025, ok. Dar când exact?” întreabă toată lumea, în special mediul de afaceri. „Suntem pregătiți, îndeplinim toate criteriile?” întreabă presa. „Nu ne pierdem suveranitatea?” Cum se iese din zona euro?”, întreabă cu voce și mai puternică, parcă, liderii naționaliști.

Răspunsurile au venit, unul câte unul, la scurt timp, la conferința "Calea europeană a Bulgariei - aderarea la zona euro: beneficii și provocări pentru mediul de afaceri", organizată de ministerul de Finanțe de la Sofia.

„Acum întrebarea este când va adera Bulgaria, nu dacă va intra în zona euro și dacă poate adopta moneda euro. Îmi doresc ca această aderare să aibă loc. Consider că beneficiile sunt importante, pentru Bulgaria și pentru Europa” a fost mesajul din deschiderea evenimentului, transmis de însuși Paschal Donohoe, care a amintit că pentru Irlanda și multele ei provocări din trecut, moneda euro s-a dovedit a fi „stâlpul foarte important în arhitectura generală a dezvoltării Irlandei” la nivel de economie în creștere, excedent bugetar, grad maxim record de ocupare a forței de muncă și creștere a populației.

Beneficiile practice ale aderării la zona euro, a mai spus Donohoe, ar fi similare pentru bulgari și pentru economia bulgară: valoarea ridicată pe care moneda euro, ca monedă globală și valută de rezervă, recunoscută, o are în luarea deciziilor și conturarea drumului finanțelor publice în Bulgaria. În plus, țările cu euro au o inflație mai mică și rate scăzute ale dobânzilor care finanțează creditele de investiții. Beneficii există și pentru cei care călătoresc, studiază sau muncesc în țările în care euro este moneda unică, precum și pentru cei care vând bunuri și servicii în afara Bulgariei și care pot face asta cu o valută unică, a cărei valoare oferă încredere oriunde în lume.

În plus „Dacă Bulgaria aderă la zona euro, înseamnă că ministrul dv. de Finanțe și guvernatorul Băncii Centrale se vor afla în camera în care se iau deciziile importante” pentru economiile din UE și cu un impact decisiv asupra economiei din Bulgaria, le-a mai spus celor prezenți, președintele Eurogrup, organism informal care reunește miniștri de finanțe ai celor 19 ţări care utilizează moneda unică euro.

Beneficii ca beneficii, dar criteriile de aderare?

„Scăderea ratei inflației este singurul criteriu care mai trebuie îndeplinit pentru aderarea Bulgariei la zona euro. Celelalte criterii le-am îndeplinit", a spus ministrul de Finanțe.

„Toate așteptările și variantele de lucru spun că Bulgaria va îndeplini criteriul inflației în acest an. Întrebarea este dacă va fi în iunie, septembrie, octombrie sau noiembrie, a mai spus ministrul, precizând că dacă nu va fi să fie iunie, când se publică rapoartele de convergență pentru toate țările, „Bulgaria poate solicita, iar Comisia s-a angajat să pregătească în scurt timp, un raport de convergență suplimentar. Acest lucru se va întâmpla în momentul în care vom îndeplini ultimul criteriu.”

Guvernatorul Băncii Naționale Bulgare, Dimitar Radev, prezent, de asemenea, la eveniment, a confirmat și el că pregătirile sistemului bancar pentru introducerea euro se află într-un stadiu foarte avansat și a făcut apel la continuarea bunei discipline fiscale.

Iar la final, concluziile expuse de ministrul de Finanțe:

„La anul, noi toți începem să plătim în euro.”

Și:

„Dacă există companii sau domenii de business care nu au început pregătirile, îi sfătuiesc cu tărie să se grăbească! Lucrăm foarte activ cu toate sectoarele, atât bancare, cât și nebancare.”

Părea final de eveniment, dar n-a fost să fie…

Cum de ce?

Pentru că liderii formațiunilor naționaliste, conform uzanțelor bine cunoscute, nu puteau rata șansa unui show anti-european, cu note înalte de patriotism, iubire de țară, și declarații precum „Autoritățile mint”, „Bulgaria nu e pregătită”, „Va fi cu foc pe străzi!”

Și uite așa ministrul, conform presei de la Sofia, n-a mai plecat unde avea treabă, ci a ținut o adevărată prelegere de istorie financiară a țării, care, cel puțin, pe moment a pus capăt discuțiilor. Care, însă, cu siguranță vor continua să agite spiritele total divizate în țară, și pe această temă.

Ce va urma la Sofia? Deocamdată nu știm, dar vom afla săptămâna viitoare dacă va fi rotație de guvern sau divorț în coaliție și alegeri anticipate. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult