Foto: Guliver/Getty Images
După cel de al doilea război mondial, California a trecut de mai multe ori prin agitația creată de diferite proiecte de schimbare a geografiei statului. Ele pleacă de la faptul că, în diferite momente și pentru motive de nemulțumire schimbătoare, anumite grupuri de populație au ajuns să creadă că soluționarea problemelor lor ar putea veni dintr-o modificare radicală a structurii țării.
Penultimul act de independență radicală a venit imediat după alegerea președintelui Donald Trump și a constat în surprinzătorul plan de secesiune a Californiei din uniunea statelor americane, plan botezat Calexit. Ideea nu a fost susținută de mulți și a dispărut la câteva luni de la începerea colectării de semnături de la susținători.
Un destin mai consistent are ultimul plan, numit Cal-3 pentru motivul că vrea separarea statului în trei segmente, inegale ca suprafață, dar comparabile ca număr de locuitori: California (o regiune mică, dar care include suprapopulatul oraș Los Angeles), California de Nord (cu San Francisco și Sacramento) și California de Sud (care ar include Fresno și San Diego).
De la goana după aur din anul 1848, porecla dată statului California a fost aceea de statul aurului și ea a fost oficializată în anul 1968. Dar și mai neobișnuită este povestea numelui. Unii dintre primii europeni care au explorat zona au fost Diego de Becerra și Fortun Ximenez, trimiși în expediție de Hernan Cortez în anul 1533. Ei s-au înșelat crezând că regiunea este o insulă și - impresionați de frumusețile naturale - au numit-o după o insulă mirifică, un adevărat paradis terestru, din romanul cavaleresc medieval Aventurile lui Esplandian, scris de Garci Rodriguez de Montalvo și publicat în Spania în 1510. Domeniu al reginei Calafia, insula din poveste se numea regatul Californiei.
Pentru secole, California a rămas puțin populată. În secolul XVII, când coloniile engleze de pe coasta de est se dezvoltau cu rapiditate, pe teritoriul Californiei majoritatea așezărilor de europeni au fost misiunile izolate ale călugărilor spanioli catolici, centrate pe o mânăstire, de unde frecvența numelor date orașelor după nume de sfinți: San Francisco, Santa Ana, Santa Monica, Santa Clarita, San Luis Obispo, San Diego, San Jose, San Bernardino etc.
De la Spania, regiunea a fost luată de regatul mexican, devenit independent, în anul 1822.
În anul 1847, ca urmare a a armistițiului cu care s-a sfârșit războiul americano-mexican, California a devenit teritoriu USA, iar în anul 1850 s-a alipit, ca cel de al 31-lea stat, uniunii americane.
De la sfârșitul secolului XIX și până în zilele noastre dezvoltarea Californiei a fost continuă și impresionantă și ea a ajuns să fie al treilea stat american ca mărime, primul ca populație (39,5 milioane de locuitori), primul ca putere economică și producție agricolă și primul ca tehnologie.
Pe lista economiilor lumii, California ocupă locul șase. Dar venitul mediu pe cap de locuitor plasează California doar pe locul # 9 între statele uniunii. În ultimele decenii, cel mai populat stat american se confruntă cu noi și importante probleme.
Una din ele este reducerea surselor de apă, alta creșterea costului vieții și - mai nou - creșterea numărului de oameni ai străzii, care a atins recorduri și pentru care California s-a pricopsit cu o poreclă nouă "homeless state" (Numărul total al oamenilor fără domiciliu din California a depășit 135.000 și a înregistrat o creștere de 14% în anii 2016-7: Agenția națională pentru case și urbanizare). 25% din populația oamenilor fără locuință din USA trăiesc în California.
Tim Draper (Foto: Guliver Getty Images)
Criminalitatea este în creștere, iar ridicarea taxelor la nivele foarte mari (taxele pe venit mai mare de $ 250.000 pe an sunt de 30,3 -64,2%, iar taxele comerciale sunt 10%) a determinat un exod de populație.
Imigrația ilegală în USA a atins cifra de cel puțin 11,2 milioane (Pew Reaserch Center) și 59% dintre aceștia se află în șase state: California, Texas, Illinois, Florida, New York și New Jersey. Străinii fără documente care se află în California se cifrează la circa 2 milioane și granița de sud a statului este una dintre cele mai intens traversate de imigranții ilegali proveniți din America Centrală, Mexic și Asia.
În plus, California este în fruntea celorlalte state în ce privește protecția și asistența imigranților ilegali, de unde altă poreclă, acea de „stat sanctuar". Măsurile de protecție a imigranților ilegali împotriva agențiilor federale de control a imigrației, ca și ușurința de a primi carnet de conducere și ajutoare sociale, sunt un magnet pentru cei care vor să intre în Statele Unite, traversând granița de sud.
Harta proiectului Cal-3 și a celor trei state care ar rezulta din împărțirea Californiei
Cal-3 a fost inițiată și este susținută de miliardarul Tim Draper, unul din magnații îmbogățiți în Silicon Valley. El nu este la prima încercare: în anul 2014 a organizat și finanțat o altă încercare de fragmentare a Californiei în șase părți, care a eșuat.
Dar proiectul Cal-3, spre deosebire de încercările care l-au precedat, a avut succes să strângă peste 600.000 de semnături de la aderenți la idee. Cum după constituție, pentru a organiza un referendum în California, sunt necesare minimum 365.880 de semnături, începând cu luna iunie a.c. s-a confirmat că populația va vota acest proiect la alegerile din noiembrie 2018.
Care sunt motivele pentru care ideea apare atractivă multora? Sunt numeroase, controversate și unele apar chiar nerealiste.
Dar două argumente se detașează de restul. Primul este de ordin material.
Locuitorii din partea de nord a Californiei au venitul cel mai mare: peste 63.000 de dolari pe cap de locuitor. Aceasta se datorează în primul rând aglomerării în zona Silicon Valley a giganților tehnologiei moderne, a companiilor de medii sociale și a industriei și cercetării de vârf.
Numai Elveția are un venit mediu mai mare decât au californienii din nordul statului, dar dacă separarea s-ar produce ei ar deveni de departe cei mai bogați oameni din lume.
Al doilea motiv este politic. De decenii, politica statului California este dominată de democrați, mulți din ei din aripa cea mai de stânga a partidului. Supremația lor menține taxele ridicate, pentru a acoperi cheltuielile sociale, de asemeni a creat multora nemulțumiri legate de deteriorarea infrastructurii, de scăderea calității învățământului și de facilitarea imigrației ilegale.
Împărțirea preconizată de adepții lui Draper ar limita la California de pe coasta Pacificului, care s-ar întinde de la comitatele Los Angeles până la Monterey, cea mai mare parte a electoratului democrat californian.
Problemele unei sciziuni a Californiei ar afecta toate statele americane, în mai multe privințe, dintre care una majoră ar fi crearea de patru noi membri ai senatului țării. Dacă acest proiect ar fi votat de majoritatea populației, el ar trebui aprobat de congresul american și de președinte. Este foarte puțin probabil că acest lucru se va întâmpla, dar nu este nici imposibil. Până atunci, o inițiativă de blocare a referendumului pentru Cal-3 a fost inițiată de Curtea Supremă a statului California, care îsi pregătește argumentația legală pentru atacarea cu succes a neobișnuite propuneri.
În noiembrie 2018, poporul american va vota pentru noile mandate ale tuturor celor 435 de delegați ai congresului, pentru 36 dintre cei 100 de senatori și pentru 14 dintre cei 50 de guvernatori.
Atenția asupra apropiatelor alegeri este deja intensă, cu voturile preliminare în pregătire și cu înțelegerea că - la fel cu toate alegerile de jumătate de termen al mandatului prezidențial - ele vor fi un test important pentru Donald Trump.
În plus, alegerile din acest an vin și cu referendumul californian de care depinde viitorul celui mai populat stat american, dar și o posibilă modificare a hărții naționale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.