Când ești înconjurat de oameni și totuși simți că nu te vede nimeni: despre singurătatea ca durere socială și efectele ei asupra minții și corpului

foto: Steve Hawkins Photography / Alamy / Profimedia

În ultimii ani se discută în cercurile academice despre singurătatea ca patologie. “Este singurătatea inevitabilă?” - se întreabă și jurnaliștii de la Science Focus.“Not quite. Because the mechanisms of loneliness aren’t quite as straightforward as we might think. The traditional image tied to the loneliness epidemic is that of an older person, past retirement age, living alone, because the modern world and the march of time has deprived them of the ability to interact with close friends and family. And while there are undoubtedly many examples of such people out there, recent evidence suggests that the actual picture is more complex.” ( Nu chiar. Pentru că mecanismele singurătății nu sunt atât de simple pe cât am putea crede. Imaginea tradițională asociată cu epidemia de singurătate este cea a unei persoane în vârstă, trecută de vârsta pensionării, care trăiește singură, pentru că lumea modernă și trecerea timpului au privat-o de posibilitatea de a interacționa cu prieteni apropiați și familie. Și, deși fără îndoială există multe exemple de astfel de persoane, dovezile recente sugerează că imaginea reală este mai complexă.) Iar dacă vrei să citești tot articolul, îl găsești aici.

Definițiile singurătății sunt multiple și depind și de factori culturali precum limba, educația, cutumele locale și percepțiile.

În engleză - “alone” înseamnă singur în plan fizic (ex: ești singură într-o încăpere) și “loneliness” care ține mai degrabă de planul spiritual și perceptual și înseamnă singurătate cu sensul de izolare ori doar cu sentimentul de izolare. Mai există „withdraw” (izolare, retragere) și „single” (adică nu ești într-o relație amoroasă.)

În limba română avem:

Singurătate care are o varietate de sensuri, deopotrivă fizice și spirituale și avem însingurare - cu sensul de izolare.

Solitudinea care înseamnă mai degrabă retragerea în sine pentru reîncărcarea bateriilor, sau procese creative sau de învățare. Poate avea loc și în singurătate și în mijlocul unui grup de oameni.

Limba în care te-ai născut determină nuanțele, indiferent de țara în care ai ales să trăiești. Este, de asemenea, important să înțelegem faptul că nu există granițe fixe și clare între noțiuni și concepte. Uneori acestea se pot suprapune, confundându-se chiar.

Așadar, singurătatea este un răspuns neplăcut la felul în care percepem izolarea și este considerată o formă de “durere socială”. Ea poate motiva persoana să caute conexiuni sociale. Este, de asemenea, distinctă față de solitudine care se poate resimți chiar și atunci când ești înconjurată de oameni.

Cauzele singurătății sunt multiple și includ:

- Factorii genetici. Un studiu din 2016 arată că există un procent cuprins între 14-27% dintre oamenii care suferă de singurătate moștenită genetic. S-a descoperit că anumite variații genetice, în special cele legate de sistemele de neurotransmițători și de funcția creierului, ar putea influența probabilitatea ca o persoană să se simtă singură. De exemplu, variațiile din gene - cauzate de nivelurile de serotonină, dopamină și oxitocină. Acestea au fost studiate pentru rolurile potențiale în comportamentul social și reglarea emoțională. În plus, GWAS (Genom-wide Association Study) a ajutat la identificarea mai multor loci genetici (1) asociați cu singurătatea, deși dimensiunile efectului acestor loci tind să fie mici. Acest lucru sugerează că factorii de mediu și experiențele individuale joacă, de asemenea, un rol semnificativ. Înțelegerea bazei genetice a singurătății ar putea duce la o mai bună înțelegere a bazelor sale biologice și a potențialelor intervenții pentru a atenua sentimentele de singurătate și consecințele asociate asupra sănătății. În cele din urmă, în timp ce genetica poate oferi câteva perspective asupra predispoziției la singurătate, experiența singurătății este complexă și influențată de o combinație de factori genetici, de mediu și sociali.

- Influențe culturale (observate mai cu seamă în studiile efectuate pe studenții asiatici mutați în Europa sau USA, care vin din medii în care cultura socială este axată pe grup / comunitate și ajung în cultura individualistă a Vestului. Se mai observă în cazul persoanelor care migrează din țara de origine și care se pot adapta în diferite grade la noul mediu.)

- Pierderea cuiva din cercurile apropiate (familie, prieteni, colegi) - prin despărțire sau deces

- Lipsa unor relații sociale autentice cu cei din jur

- Refugiul în social media

- Anumite mentalități (ex.: “nu ies singură la restaurant, pentru că sunt femeie”)

Studiile arată că singurătatea nu apare preponderent într-un anume segment al populației, contrar percepției că se întâlnește mai des la persoanele în vârstă, pensionate, rămase singure. Ea apare și la persoanele căsătorite și în rândul celor cu cariere de succes. În ultimii ani, însă, se observă o creștere fără precedent a singurătății în rândul tinerilor de până în 24 ani.

Singurătate - Tipuri de impact

Singurătatea pe o perioadă scurtă de timp poate avea un impact pozitiv, deoarece după traversarea acestei perioade o persoană caută reluarea relațiilor cu ceilalți, ba chiar se concentrează mult mai bine pe întărirea relațiilor autentice.

În schimb, singurătatea pe o perioadă prelungită de timp, considerată cronică, poate conduce la obezitate, depresie, boli cardiovasculare și are un risc de mortalitate ridicat. De asemenea, singurătatea poate afecta în mod negativ sănătatea mentală și emoțională. Apar efecte precum:

- îngreunarea proceselor de învățare

- perturbări ale memoriei

 - insomnii sau somn neodihnitor

- probleme de sănătate fizică generate de creșterea nivelurilor de cortizol și apariția hipertensiunii.

Pentru că am pomenit de somn - adesea acesta este confundat cu odihna. Claudia Hammond, psiholog clinician și cercetător a realizat în 2019 un studiu amplu despre odihnă. Cu sprijinul celor de la BBC - pe postul Radio 4, Claudia Hammond și colegii ei au lansat online “Testul odihnei”. Spre surprinderea tuturor, la test au participat peste 18000 de persoane din 135 de țări. Vă recomand să-i citiți cartea - “Arta relaxării”, care pune într-o formă extrem de accesibilă publicului larg studiul efectuat și implicațiile sale la nivelul societății.

Cel mai important factor în dezvoltarea creierului uman este conexiunea socială din viața reală. Și este important de subliniat acest aspect vs. viața din spațiul virtual.

Pandemia ne-a aruncat într-o lume cu totul necunoscută, iar impactul acesteia se va întinde pe o lungă perioadă de timp. Unul dintre efectele acesteia a fost creșterea izolării oamenilor. În acest context, în 2023 OMS a dat publicității un document prin care anunță înființarea unei comisii care se ocupă de acest subiect, afirmând că:

“Lipsa conexiunilor sociale comportă un risc vital cel puțin egal, dacă nu mai mare decât fumatul, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică, obezitatea și poluarea aerului. Izolarea socială are, de asemenea, un impact major asupra sănătății fizice și mentale. Studiile arată că este strâns legată de anxietate și depresie și poate crește riscul apariției bolilor cardiovasculare cu 30%.”

Din punct de vedere cultural, putem afirma că izolarea oamenilor a început încă din perioada Iluminismului, de când ideea de individ a început să prevaleze asupra celei de comunitate.

Soluții și strategii pentru combaterea singurătății

Dincolo de faptul că ar trebui să existe politici publice și inițiative guvernamentale și la noi (știu că vă vine să râdeți, amar; am avut aceeași reacție după ce am scris asta), hai să ne concentrăm pe ceea ce putem face fiecare dintre noi.

Dacă ești singură de (prea) multă vreme, sperăm că ai înțeles din rândurile de până acum că acest lucru este nociv pe termen lung. Poate simți că e dificil să te smulgi din această stare. E la fel ca atunci când dormi prea mult, ți-e greu să te trezești și simți nevoia să dormi încă și mai mult. Ține de tine să te automotivezi și să te mobilizezi să ieși din acest cerc vicios.

1. Începe cu pași mici. Schimbările bruște sau mari nu te vor ajuta să continui pe drumul transformării.

2. Creează-ți rutine sociale. Experimentează! De exemplu - Ieși într-un parc și interacționează cu oamenii din jurul tău. Vei fi surprinsă să constați că oameni asemeni ție intră în conversație cu tine. Ieși într-un pub, la o cafea. Iar dacă ți-e teamă la început să ieși singură, sună pe cineva cunoscut din viața reală și ieșiți împreună la un eveniment, într-un cub, la o cafea etc.

3. Începe să faci mișcare zilnic. De preferat în aer liber. Nu mă refer la ore lungi, obositoare, cu exerciții care nu îți fac plăcere. Plimbările lungi fac minuni nu doar fizic, ci și pentru creier și suflet. Dansul este considerat cea mai bună metodă de antrenament pentru creier și ține și Alzheimerul la distanță. La aceasta se adaugă componenta de socializare. Și nu te teme să te înscrii la cursurile unei școli de dans. Nu este nici o problemă dacă nu ai un partener cu care să mergi. Studiile medicale subliniază faptul că, devenind o societate sedentară ne afectează pe toate planurile și că orice formă de mișcare are efecte benefice, pornind de la refacerea legăturilor neuronale și - ceea ce americanii numesc brain rewire, îmbunătățirea condiției fizice, scăderea în kilograme și tonifierea musculaturii și până la rebalansarea planurilor psihic și emoțional. 

4. Mergi la terapie. Terapiile funcționează diferit la fiecare dintre noi. Uneori este suficient doar psihologul, alteori e bine ca acesta să lucreze în tandem cu psihiatrul. Pentru că la noi lipsește încă (din nefericire) educația, oamenii nu apelează la psiholog. Ieși din această cutumă! Și da, este foarte adevărat că uneori, unii oamenii nu sunt compatibili cu primul psiholog la care merg. Tu, cel aflat în terapie, este posibil să nu percepi schimbările survenite în tine. Întreabă prieteni în care ai încredere și despre care știi sigur că nu îți dau răspunsuri doar să te facă să te simți bine, ci sunt extrem de sinceri cu tine (chiar dacă nu-ți place ce auzi, la început) dacă observă schimbări la tine și în ce sens sunt acestea. Dar nu mai devreme de 3 luni de terapie. Dacă feedbackul lor este că nu observă nicio schimbare sau că schimbările sunt în rău, e cazul - oricât de greu ți-ar fi - să mergi la un alt psiholog. Și nu, oricât de educată ai crede că ești, nu știi mai bine decât psihologul sau psihiatrul, iar asta din simplul motiv că autoanaliza, oricât de obiectivă ai crede că ești, este profund subiectivă. Există multe forme de terapie. Citește despre specificul celor care te interesează și mergi la cea cu care rezonezi cel mai bine. Renunță să fugi după acei guru care sunt “pe val” doar pentru că au marketing bun în spate. Mare atenție la acest aspect! Și, mai ales, NU te autodiagnostica!

5. Învață să te relaxezi cu adevărat. Începe cu a învăța să respiri. Deși acest lucru poate părea banal, află că majoritatea oamenilor respiră greșit. Acest lucru determină o oxigenare insuficientă a creierului și a tuturor celulelor din corpul nostru. Poți învăța cum să respiri corect fie de la un kinetoterapeut dintr-un centru medical, fie mergând la cursuri de yoga, fie descărcându-ți aplicații specifice. Tehnici foarte bune de relaxare înveți practicând yoga, tai-chi, reiki, meditație. Există, de asemenea, foarte multe tipuri de meditație. Important e să o alegi pe cea cu care rezonezi cel mai bine.

Dacă nu te numeri printre cei singuri, dar cunoști o persoană în această situație, o poți ajuta. Ține legătura cu ea, convinge-o să iasă din casă, mergeți împreună în oraș, la evenimente, în parc etc. N-o abandona, dacă îți pasă de ea!

Iar dacă pe drumul acesta al transformării crezi că te pot ajuta, scrie-mi!

Dacă vrei să îți împărtășești experiența, ajutându-i pe cei din comunitatea noastră - scrie-mi!

(1) Loc sau loci genetic = poziționarea exactă a unei gene într-o regiune specifică a cromozomului

Acest articol despre singurătate este realizat cu sprijinul Kozel, promotor al conexiunilor reale și susținător al comunităților locale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp