Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Când ies pe străzile noastre în aceste zile, risc să fac o boală de ochi

Banner electoral pe străzi

Foto: Profimedia Images

Trăim astăzi în mod plenar într-o cultură și civilizație a vizualului, a tridimensionalului în percepția realității și dincolo de realitate. Este vorba de o lume în care realitatea și iluzionarea ei se îngrămădesc necontenit în imaginarul nostru. De altfel, această prevalență a vizualului în lumea de astăzi reia elogiul vizualului și triumful acestuia încă din epoca barocă. Paradigma barocă celebrează vizualul și proclamă superioritatea vederii asupra tuturor simțurilor umane, dacă ne gândim la ceea ce spune cronicarul Miron Costin: „din toate câte așează într-adevăr gândul nostru, ce se vede cu ochiul nu încape să fie îndoială în cunoștință”. Așadar, seducția și puterea persuasivă a vizualului pare să fie în afara oricărei îndoieli.

Ne invadează în fiecare zi vizualul, dacă ne referim la perioada preelectorală și electorală, cu panouri publicitare imense ce reprezintă în spațiul public figuri de politicieni, lideri, prezidențiabili. Unele dintre acestea poartă mesaje dintre cele mai agresive și radicale prin care se dorește să se schimbe lumea și țara și reprezintă figuri severe și importante de politicieni, cu privirea fixată în cuvintele grele ale acestora. 

Pe lângă aceste panouri publicitare cu care suntem obișnuiți în derularea democratică a vieții noastre publice, întâlnim din ce în ce mai frecvent panouri publicitare reprezentând medici și tehnici de vindecare transmise la fel de agresiv neamului nostru. Figuri tinere de medici providențiali și specialiști ne îndeamnă să apelăm la serviciile medicale ale propriilor cabinete sau clinici particulare, ei fiind beneficiarii unei pregătiri de excepție și posesorii celor mai inovative tehnologii medicale din lume. Îmi vin în minte spusele unor medici celebri, specialiști în chirurgia estetică și reparatorie, ca Dr. Nassif și Dr. Dubrow din serialul de reality show televizat, care afirmă în repetate rânduri că promovarea făcută de anumiți medici prin panouri de publicitate în SUA este suspectă și de multe ori mincinoasă, aceștia profitând de credulitatea vizuală a pacienților.

Deosebirea dintre cele două tipuri de reclamă constă, în primul rând, în faptul că pe politicieni poți să-i înjuri, sau poți să subscrii la minciuna lor fără efecte directe asupra sănătății omului. Este o îngăduință promovată de democrație de a ne descărca înjurându-i și este un teritoriu de exercitare a libertății de expresie, precum cel de pe stadioane unde, după spusele lui Albert Camus, trăim într-o neîngrădită libertate de a ne manifesta prin vociferări, înjurături față de jucători, arbitri, echipe.

În cazul panourilor publicitare ale medicilor se sugerează în permanență partea inconfortabilă și spăimoasă a vieții noastre, de percepere a bolilor și a îmbolnăvirilor. Acești medici par niște vraci terifianți și fatali ai fragilității vieții noastre, care, dincolo de incertitudinile pe care doresc să le inspire prin vindecările mai mult sau mai puțin miraculoase, trezesc anumite frisoane în percepția noastră și parcă gestionează imaginarul morții și al salvării. Este vorba de un marketing publicitar deșănțat, aducător de bani și de câștiguri. Ele forțează celebritatea și competența în medicină, mai ales în cazul unor medici din generația tânără, agresivă și neiertătoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult