Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când ies pe străzile noastre în aceste zile, risc să fac o boală de ochi

Banner electoral pe străzi

Foto: Profimedia Images

Trăim astăzi în mod plenar într-o cultură și civilizație a vizualului, a tridimensionalului în percepția realității și dincolo de realitate. Este vorba de o lume în care realitatea și iluzionarea ei se îngrămădesc necontenit în imaginarul nostru. De altfel, această prevalență a vizualului în lumea de astăzi reia elogiul vizualului și triumful acestuia încă din epoca barocă. Paradigma barocă celebrează vizualul și proclamă superioritatea vederii asupra tuturor simțurilor umane, dacă ne gândim la ceea ce spune cronicarul Miron Costin: „din toate câte așează într-adevăr gândul nostru, ce se vede cu ochiul nu încape să fie îndoială în cunoștință”. Așadar, seducția și puterea persuasivă a vizualului pare să fie în afara oricărei îndoieli.

Ne invadează în fiecare zi vizualul, dacă ne referim la perioada preelectorală și electorală, cu panouri publicitare imense ce reprezintă în spațiul public figuri de politicieni, lideri, prezidențiabili. Unele dintre acestea poartă mesaje dintre cele mai agresive și radicale prin care se dorește să se schimbe lumea și țara și reprezintă figuri severe și importante de politicieni, cu privirea fixată în cuvintele grele ale acestora. 

Pe lângă aceste panouri publicitare cu care suntem obișnuiți în derularea democratică a vieții noastre publice, întâlnim din ce în ce mai frecvent panouri publicitare reprezentând medici și tehnici de vindecare transmise la fel de agresiv neamului nostru. Figuri tinere de medici providențiali și specialiști ne îndeamnă să apelăm la serviciile medicale ale propriilor cabinete sau clinici particulare, ei fiind beneficiarii unei pregătiri de excepție și posesorii celor mai inovative tehnologii medicale din lume. Îmi vin în minte spusele unor medici celebri, specialiști în chirurgia estetică și reparatorie, ca Dr. Nassif și Dr. Dubrow din serialul de reality show televizat, care afirmă în repetate rânduri că promovarea făcută de anumiți medici prin panouri de publicitate în SUA este suspectă și de multe ori mincinoasă, aceștia profitând de credulitatea vizuală a pacienților.

Deosebirea dintre cele două tipuri de reclamă constă, în primul rând, în faptul că pe politicieni poți să-i înjuri, sau poți să subscrii la minciuna lor fără efecte directe asupra sănătății omului. Este o îngăduință promovată de democrație de a ne descărca înjurându-i și este un teritoriu de exercitare a libertății de expresie, precum cel de pe stadioane unde, după spusele lui Albert Camus, trăim într-o neîngrădită libertate de a ne manifesta prin vociferări, înjurături față de jucători, arbitri, echipe.

În cazul panourilor publicitare ale medicilor se sugerează în permanență partea inconfortabilă și spăimoasă a vieții noastre, de percepere a bolilor și a îmbolnăvirilor. Acești medici par niște vraci terifianți și fatali ai fragilității vieții noastre, care, dincolo de incertitudinile pe care doresc să le inspire prin vindecările mai mult sau mai puțin miraculoase, trezesc anumite frisoane în percepția noastră și parcă gestionează imaginarul morții și al salvării. Este vorba de un marketing publicitar deșănțat, aducător de bani și de câștiguri. Ele forțează celebritatea și competența în medicină, mai ales în cazul unor medici din generația tânără, agresivă și neiertătoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Elev roman teste PISA / sursa foto: Profimedia

Poate că de data asta ar trebui să folosim datele pentru ceva mai greu decât găsirea cu milioane de lupe a vinovatului: să identificăm devreme copilul care nu înțelege ce citește, să știm ce poate și ce nu poate încă să facă, să intervenim înainte ca dificultatea din clasa a III-a să devină decalaj în clasa a VI-a și analfabetism funcțional la 15 ani și să măsurăm dacă intervenția, orice intervenție, a funcționat.

Citește mai mult

Călin Georgescu / sursa foto: Profimedia

Weekendul trecut, Călin Georgescu a făcut turneu prin Moldova. S-a întors cu trei uși închise în față. Ce le leagă nu e că ar fi fost trântite de „sistem”. Dimpotrivă. Au fost închise exact de instituțiile în numele cărora vorbește „președintele ales”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Prieteni liceu / sursa foto: Profimedia

Pe lângă ceea ce studiezi la școală (și să recunoaștem că nu au cum să te pasioneze chiar toate materiile, așa cum foarte bine poți descoperi o nouă materie, datorită profesorului ce o face interesantă), eu consider că sunt extrem de importante următoarele aspecte (ca la școală, cu liniuță):

Citește mai mult

Trei generatii: bunica, mama, copil / sursa foto: Profimedia

Rachel Yehuda, cercetătoare la Mount Sinai, a studiat timp de două decenii copiii supraviețuitorilor Holocaustului. În 2016, echipa ei a publicat un studiu care a comparat metilarea genei FKBP5, implicată direct în reglarea răspunsului la stres, la părinți care trecuseră prin lagărele naziste și la copiii lor adulți. Ambele generații arătau modificări ale aceleiași gene, în aceeași regiune, deși copiii nu trăiseră niciodată evenimentul în sine.

Citește mai mult