Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Când se scufundă Corabia | Un bătrân în agonie, în genunchi, pe holul unui spital...

batran - pacient

Foto: captura digi24

Cazul bătrânului de la spitalul din Corabia vine să completeze imaginea catastrofală a sistemului medical din România.

Este clar că percepția opiniei publice este una negativă și reprezintă rezultatul întâmplărilor nefericite sau al tragediilor care au avut loc în ultimii ani.

Dar pentru a gestiona cât mai profesionist acest nou incident, trebuie să înțelegem cum a apărut această percepție negativă.

În primul rând, cum am spus mai sus, ea se bazează pe experiențele trecute. Nu este prima dată când un om este ignorat pe holurile spitalului. Să nu uităm și de pacienta arsă la Floreasca. Și lista poate continua.

În al doilea rând, există ideea conform căreia medicii buni au plecat să lucreze în străinătate, aici rămânând doar…

Reală sau nu, această idee influențează enorm imaginea generală a sistemului medical din România.

Toți am văzut politicieni care au ales să își trateze afecțiunile în alte țări și, foarte probabil, avem mai multă încredere în medicina privată decât în cea de la stat. 

Nu în ultimul rând, lipsa deciziilor ferme a contribuit și ea la imaginea proastă a sistemului medical din România. Oamenii au văzut iar și iar cum medicii sau managerii de spitale, care au greșit grav în anumite situații, au primit sancțiuni mai degrabă ușoare. Sigur, există și excepții, dar aici discutăm strict despre percepția „poți face ce vrei, oricum nu pățești mai nimic”.

Două amenzi. Acestea sunt sancțiunile existente până la acest moment în cazul Corabia.

Au început tot felul de anchete, atât din partea ministerului, cât și una internă. Dar parcă am mai văzut acest film. Un film de groază ce distruge și mai mult imaginea sistemului medical, chiar dacă în anumite spitale sau orașe lucrurile merg mult mai bine.

Astfel, într-un context complicat, rolul ministrului Sănătății (indiferent cine este el) devine extrem de important. Domnia sa a explicat că nu poate „trimite potera direct”.

Evident, există anumite proceduri ce trebuie respectate. Dar, ținând cont de cele 3 puncte de mai sus, o astfel de situație impune o cu totul altă gestionare a crizei.

Avem nevoie de mai multă transparență. Oamenii nu analizează și nu știu ce face comisia de etică sau ce presupune o anchetă internă. Concret, ce se va întâmpla? Și, cel mai important, ce se va întâmpla când se va dovedi eroarea? Tot amenzi?

Avem nevoie de mai multă compasiune. Nu putem trimite potera, dar nici nu putem comunica astfel încât să pară că ținem partea spitalului. Nu este cazul și, cu siguranță, nu asta așteaptă oamenii.

Avem nevoie de sancțiuni mai dure. Da, pentru că vrem să știm că cei care greșesc decisiv vor fi și aspru pedepsiți. Pentru că avem nevoie de garanția corectitudinii din partea celor cu putere. Pentru că avem nevoie să ne simțim protejați.

Două amenzi nu mai sunt suficiente pentru nimeni. Poate ar fi fost dacă am fi discutat despre un caz izolat. Dar când erorile grave se repetă cu o constanță îngrijorătoare, trebuie să schimbi ceva.

Trebuie să iei cu adevărat măsuri.

Gestionarea unei crize de imagine, mai ales într-un domeniu atât de sensibil, necesită empatie și delicatețe. Ai nevoie să înțelegi percepțiile opiniei publice. Iar aici, aceste percepții sunt clare ca lumina zilei: sistemul medical din România nu prezintă nici cel mai mic dram de încredere.

Aș începe cu asta…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Se întâmplă pentru că nu suntem îndoctrinaţi prin educaţie (politică de stat), că viaţa este cel mai preţios bun, şi că este intangibilă şi mai presus de orice altceva. În alte culturi, până şi serialele poliţiste proaste transmit că brigada "omoruri" este cea mai specială, că infracţiunile împotriva vieţii / integrităţii corporale sunt cele mai condamnabile. Până nu avem în subconştient respectul pentru viaţa şi integritatea celui de lângă noi, tot aşa va fi, şi în sistemul sanitar, şi la şcoală, şi pe stradă: violent şi indiferent! (Mi-am surprins o rudă uitându-se la un serial românesc, îngeri căzuţi, sau ceva aşa, păi în 4 minute au fost nu ştiu câte palme date unor femei, înjurături etc, m-am speriat de 2 ori: 1. aşa suntem? 2. asta transmitem?) Acum 2 zile a fost o ştire despre o femeie înjunghiată în plină stradă, filmarea arată cum taxiul ocoleşte şi dispare. Legislaţia germană prevede pedepse pentru ajutor ne-acordat în situaţii critice! Nu ştiu să avem ceva asemănător, poate mă înşel!
    • Like 2
  • Cum poate ministrul sa le insufle bunul simt unor medici. Se vehicula sa il dea pe director afara. Pai si ce , doctorii si asistentele ar fi devenit automat mai buni. Ii lipsa asta de empatie in Romania ,care ne face sa fim mai caini decat cainii.
    • Like 3
    • @ Silviu Pop Sese
      Jignim câinii, ei sunt empatici...
      • Like 1
  • Soluția simpla și corecta pentru cetățeanul de rand este competiția între sisteme. Tinerea acestui serviciu ca și monopol de stat duce la o calitate a actului medical mai proasta pentru toți. Dacă ar exista competiție și ai putea decide dacă stai la stat sau te duci la privat cu cei 10% platiti la medicina calitatea serviciilor se va îmbunătății și poate nu mai mori fără sa se uite nimeni la tine LA PROPRIU!!!!
    Aceeași medici sunt și la stat și la privat deci dacă la privat se poate nu putem înțelege decât ca la stat NU SE VREA.
    • Like 4
    • @ ControlTheNarrative
      Am nenumărate exemple de comportament inadecvat al medicilor faţă de pacienţi şi în sistemul privat. Este o problemă de educaţie: componentele etică şi dezvoltarea empatiei lipsesc cu desăvârşite din educaţia (şcolară) din România. Au comportament etic şi dau dovadă de empatie doar cei cărora li s-a transmis asta în familie!
      • Like 1
    • @ ControlTheNarrative
      solutia e ca medicului sa i se desfaca contractul de munca - dar sa lucrezi la stat a ramas ca pe timpul lui Ceausescu cand postul era pe viata si cel mult mustruluit in fatza intregii adunari de partid.
      Daca eu fac asa ceva cu un client, a 2a oara nu mai intru in birou.
      • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro