EXCLUSIV. Ministrul Economiei, Claudiu Năsui: „Vreau să ajungem în România să fie atât de ușor să îți faci o afacere, încât să fie o plăcere. Să se facă online”

Foto: Facebook

În portofoliul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului au rămas companiile de stat cu probleme, multe din ele sunt în faliment. „Asta e”, spune ministrul Claudiu Năsui, într-un interviu acordat Republica.ro, dar se arată determinat să rezolve „problema găurilor negre”, prin care sunt cheltuiți inutil banii românilor. De multe dintre aceste companii, lumea a auzit mai puțin. Dar sunt locuri călduțe, unde s-au câștigat bani frumoși.

„Cu companiile de stat vor fi foarte multe provocări. Sunt aici niște oameni foarte influenți care au acces la fonduri și mi s-a zis chiar în față lucrul acesta. Cred că ăsta va fi mărul discordiei în mandatul meu. Cel puțin așa pare. Sunt companii de stat în care sunt oameni care le patronează de multă vreme. (...) Sunt afaceri neperformante pentru statul român. Companiile de stat nu sunt conduse în interesul companiei, sunt conduse de multe ori în interesul celor care le conduc vremelnic. Sunt contracte păguboase, foarte păguboase, din care evident statul român iese întotdeauna pe minus”, spune Claudiu Năsui.

Toate societățile aflate sub autoritatea ministerului vor fi luate la puricat, iar rapoartele Corpului de control vor fi date publicității, dă asigurări cel mai tânăr membru al actualului Executiv. 

Prioritatea sa, din primele zile de mandat: accelerarea procesării cererilor pentru acordarea ajutoarelor de stat pe Măsura 2 și 3, precum și pentru Horeca. În prezent sunt doar 90 de cereri procesate pe zi și mii de dosare primite deja. 

Claudiu Năsui amintește că, în legislatura trecută, multe dintre inițiativele sale în calitate de deputat, între care cele pentru reducerea birocrației la înființarea unei firme, au trecut de votul parlamentului. Din noua funcție, susține că vrea să facă și mai mult, pentru că „noi avem tone de lucruri în România, legi arhaice, cerințe absurde, de care nimeni nu s-a ocupat activ să le îndrepte”. „Vreau să se ajungă să fie o plăcere să îți faci o firmă în România”, adaugă Claudiu Năsui.

Ce răspunde, printre altele, când este întrebat dacă a găsit în minister și societățile din subordine angajați puși pe pile și rude, ce crede despre numărul mare de bugetari din România, de ce susține introducerea taxe zero pe salariul minim, renunțarea la monopolul CNAS și desființarea inspectoratelor școlare aflați din interviul acordat Republica.ro de ministrul Economiei, Claudiu Năsui.

Ce ați găsit în minister? Care sunt primele trei lucruri pe care vreți să le faceți?

Nu vreau să acuz pe nimeni, dar sunt foarte multe blocaje. Pe partea de scheme de ajutor de stat, bani pe care oameni îi așteaptă cel mai mult, am spus și public, în momentul în care am ajuns erau, și sunt și în continuare, 18.000 de cereri de procesat pe schema 2. În condițiile în care se merge cu 90 de cereri procesate pe zi, este absolut infim. O să ratăm toate deadline-urile în ritmul acesta. M-am ocupat, sincer, foarte mult doar de asta. În a treia zi de mandat, am fost la STS pentru platforma online prin care se procesează totul. Este făcută de STS. Mi-a făcut o impresie foarte bună, doar că încă are foarte multă nevoie de îmbunătățiri. Am discutat acolo cu dl general, au început să lucreze la ele, deci se fac, ar trebui să se îmbunătățească puțin ritmul. De asemenea, am început să iau oameni de prin alte departamente și o să îi duc la departamentul care se ocupă de aceste cereri, tocmai ca să mărim numărul de oameni care le procesează. La Ministerul Fondurilor Europene am sunat ca să ne poată plăti fondurile cu care să putem plăti mai mulți oameni care să se ocupe de lucrul acesta.

„S-a început prost, dar oamenii trebuie să își primească banii”

Am solicitat președintelui ANPC să ne mai dea personal în agențiile regionale, ca să proceseze și ele mai multe cereri. Din păcate și el are o problemă de personal, înțeleg. Și încă un lucru pe care încerc să îl fac este să implicăm profesii reglementate, cum ar fi CECCAR sau ANEVAR, să poată să fie și ei evaluatori. Lucrul acesta cam toată lumea zice că nu îl prea vrea, dar caut soluții ca să se poată face. Pentru că avem încă 18.000 de cereri pe schema 2, vine schema 3 și apoi vine Horeca, care are 73.000 de cereri.

Filozofia mea este să continuăm ce avem, deci ce luăm ducem la bun sfârșit, așa cum e. Asta e, s-a început prost, continuăm cum e, dar o ducem la bun sfârșit, oamenii trebuie să își primească banii. Dar pe viitor trebuie să facem lucrurile prin sistemul bancar și instrumente financiare. Cum se face și în vestul Europei, nu trebuie să revoluționăm nimic.

Ce intenționați să faceți pentru a stopa risipa banilor publici?

În primul rând, transparență maximă. Raportul corpului de control pe care îl aștept acum, ca să vedem ce facem cu Centrul  Național de Învățământ Turistic (CNIT), dacă îl închidem sau nu, îl voi face de asemenea public. Eu nu mai cred în chestiile astea de tipul - hai că până acum nu a mers bine, dar acum, vezi doamne, vine un ministru nou și totul va fi bine, doar prin simpla lui prezență. Nu, trebuie să facem reformă și lucrul acesta îl voi forța. Vreau să închid găurile negre. Sper că v-ați uitat la portofoliul companiilor care au rămas la Ministerul Economiei. Au rămas cumva companiile cu probleme, dar asta e.

Unde vă veți uita mai întâi?

Multe sunt în faliment, dacă vă uitați la portofoliul care a rămas. Acum vreau să o iau de la caz la caz. Recunosc, cu Centrul  Național de Învățământ Turistic motivul pentru care m-am uitat mai mult este că a fost un reportaj Digi24 și l-am văzut și mi-am zis că așa ceva nu se poate. Am cerut raportul Corpului de control, l-am făcut public pe site, lucru pe care oamenii nu prea îl vor. Voi face asta de fiecare dată, vom lua fiecare companie și voi face public tot ce găsesc despre ea.

De ce s-au aprobat „peste rând” unele dosare

Credeți că aparatul bugetar ar trebui să fie mai suplu?

Da, dar momentul acesta e ciudat, pentru că de exemplu la Ministerul Economiei sunt cele mai mici salarii din toate ministerele și avem și o criză de personal, pentru că trebuie să procesăm aceste scheme de ajutor de stat. Deci măcar ce avem trebuie să folosim mai eficient în primul rând. Noi asta facem. Acum vreau să văd și rezultatele, ca să mărim puțin cifra de 90 de procesări pe zi, să procesăm cererile cât mai repede.

De asemenea, vreau să existe o predictibilitate în ordinea în care se iau dosarele. Să vă spun ce s-a întâmplat acolo. De exemplu, pentru măsura 1 am primit foarte multe cereri și mulți au acuzat că a fost preferențial, că s-au luat unii mai întâi. Ce s-a întâmplat? Din ce am investigat a reieșit că cererile s-au împărtit pe calupuri, în agenții. Și au zis primele 500 la agenția X, următoarele 500 la agentia Y etc. Și atunci evident că dacă erai la începutul unui calup, erai procesat mai întâi, dacă ai avut ghinionul să fii pe la finalul unui calup, atunci ești procesat la urmă. De exemplu, nr 499 e procesat după nr 501. Asta ca să știe lumea de ce au existat aceste decalaje. Vom face lucrurile diferit, ca să se mențină totuși ordinea, să poată să proceseze cereri toate centrele, dar să se mențină ordinea depunerii, să fie totuși primul venit, primul servit.

Care sunt principalele provocări ale mandatului?

În primul rând reorganizarea ministerului. Ministerul este acum rezultatul alipirii a patru ministere, din care pleacă unul. Nu s-a făcut o structură congruentă și unitară. Trebuie să ne organizăm pe misiuni, cum le numesc eu. Ce trebuie să facă Ministerul Economiei? Păi să proceseze scheme de ajutor de stat, să facă promovarea economiei, să administreze companiile și să facă reglementare. Asta trebuie să facă ministerul acesta. Pentru asta trebuie să fim „judecați”. Este nevoie de o reorganizare, pe care o vom face prin hotărâre de guvern.

Apoi, companiile din subordine. Nu se poate să mai avem găuri negre la bugetul de stat. Se consumă, până la urmă, banii contribuabililor.

Care sunt găurile negre?

Nu aș vrea să vă dau acum o listă. Le procesez. Dar o să fac totul public. Vreau să analizăm chiar și schemele de stat. Vreau să vedem eficiența fiecăreia. Îmi pare rău, dacă o schemă de ajutor de stat mă costă 100.000 de euro un loc de muncă creat, poate avem o problemă. Mai bine îi dăm omului banii și gata. Trebuie să avem niște KPI (indicatori de performanță). Asta există la privat, la stat nu există niciodată.  Niște indicatori de performanță. Hai să vedem. Nu e nicio tragedie ca un program să nu fi fost bun, nu înseamnă că a fost un ministru prost. A încercat ceva și nu a mers. Nu e o critică pentru fosta guvernare sau pentru cineva anume. E pur și simplu haide să nu mai facem unele lucruri care se dovedesc a nu fi bune. În general în politică dacă cineva are o idee, dacă apoi se dovedește proastă, dar el are influență politică, perseverăm în ea. Haide să facem un pas în spate.

Despre schemele de ajutor de stat vrem pe viitor să le facem exclusiv prin instrumente financiare, iar aparatul de aici să facă verificare, reglementare, alte lucruri. Nu trebuie să facem noi procesarea cererilor. Există sistem bancar, IFN-uri care pot să facă lucrul acesta. Și o fac mult mai bine decât statul.

„Cred că ăsta va fi mărul discordiei în mandatul meu”

Companiile de stat din portofoliu? Ce aveți de gând cu ele?

Cu companiile de stat vor fi foarte multe provocări. Sunt aici niște oameni foarte influenți care au acces la fonduri și mi s-a zis chiar în față lucrul acesta. Cred că ăsta va fi mărul discordiei în mandatul meu. Cel puțin așa pare. Sunt companii de stat în care sunt oameni care le patronează de multă vreme. Sunt lucruri acolo... Nu aș vrea să detaliez înainte să apară raportul Corpului de control. Vreau ca totul să fie transparent și obiectiv. Nu vreau să zic eu un lucru și apoi....Am aflat niște lucruri, dar vreau să fie oficial. Și o să pun raportul pe site.

Ce vi s-a zis în față?

Afaceri neperformante pentru statul român. Companiile de stat nu sunt conduse în interesul companiei, sunt conduse de multe ori în interesul celor care le conduc vremelnic. Contracte păguboase, foarte păguboase, din care evident statul roman iese întotdeauna pe minus. Și toate aceste lucruri le voi face publice. 

Ați găsit pile, rude în companiile din minister?

Citiți de exemplu raportul de control al CNIT, din 2015, pe care l-am făcut public. A fost prima oară când s-a făcut un raport al corpului de control acolo. A fost trimis acolo de domnul Tudose, în 2015. Vedeți acolo că apare și lucrul acesta - legături de rudenie.

Și în celelalte companii din subordinea Ministerului Economiei se întâmplă la fel?

Aștept rapoartele. Gândiți-vă că eu noii secretari de stat nu sunt încă numiți. Tot ce am făcut în primele nouă zile am făcut cu o echipă de câțiva oameni. Trebuie să reparăm aceste scheme de ajutor de stat, care au fost procesate greu. Banii au fost promiși oamenilor și nu vreau să sufere nimeni. Nu vreau ca cei care se așteptau să primească bani să nu îi primească.

„Sunt esențiale trei mari reforme: desființarea inspectoratelor școlare, renunțarea la monopolul CNAS - să ne putem alege casa de sănătate, taxe zero pe salariul minim”

Sunteți membru al cabinetului. Cum vedeți restructurarea instituțiilor publice?

După mine, este esențial să facem trei mari reforme. Din punctul guvernării statul ar trebui să nu mai fie el atât de mult furnizor de servicii, ci să fie un finanțator, un reglementator și să permită concurența, de exemplu în educație și în sănătate. Acestea sunt două mari zone care nu merg în țara noastră și unde avem monopol de stat. De exemplu faimoasele inspectorate școlare, nu avem nevoie de ele, putem să deschidem piața școlii, așa cum s-a deschis la grădinițe, să apară și școli și licee private. Da, s-ar putea să se spună că ele deja există. Dar sunt scumpe. Da, există, dar este extrem de greu să deschizi o școală, este mai ușor să deschizi un spital decât o școală. Și acesta este motivul pentru care sunt scumpe școlile private.

Când ai deschis piața, lucrurile se democratizează. Și atunci e mai bine pentru mai mulți oameni, inclusiv pentru profesori, care ar avea salarii mai mari. Se vor bate școlile între ele pentru un profesor bun să îl angajeze. Sunt niște mecanisme de piață care funcționează. Funcționează și în alte părți, pot funcționa și la noi. Uitați-vă cum e în Finlanda. Finlanda nu are inspectorate. Asta nu înseamnă că nu au avut niciodată. Au avut și ei inspectorate și când au avut a mers prost. Tot sistemul era centralizat în jurul unor oameni politici care chiar și să fie bine intenționați, nu au cum să cuprindă complexitatea extraordinară a realității. O școală din Bârlad nu are aceleași nevoi ca o școală din București. Poate în Constanța vor să facă mai mult lucruri care au legătură cu marea, cu navigarea. În Arad au altele. Nu înseamnă că una e bună și una e rea. Or, când tu standardizezi lucrurile, de la București, și să fii cel mai bine intenționat om, tot nu ai cum să faci decât o mediană în care să îi superi pe toți cât mai puțin. Și rezultatul este o mediocritate generală. Ce trebuie făcut este să le lași cât mai multă putere de decizie școlilor, consiliilor de administrație.

„CNAS este un monopol. Niciodată monopolurile nu dau rezultate bune”

În domeniul sănătății, CNAS este un monopol. Niciodată monopolurile nu dau rezultate bune. Haideți să ne putem alege casa de sănătate. Și nu doar oamenii care au bani. Toți românii. Toți plătim CASS, toți cei care sunt asigurați. Să își poată alege asiguratorul. E un lucru pe care l-am spus în programul de guvernare. Ar fi foarte bun. Începem cu puțin, începem cu primarul și secundarul, ambulatoriul. Aici e problema de strategie. Dar haideți să nu mai ținem toate lucrurile monopol. Nu o să meargă, vor fi aceleași rezultate.

Pe de altă parte, în economie. Dacă mă întrebați pe mine, ar trebui făcut cât mai repede zero taxe pe salariul minim. Avem cele mai mari impozite pe salariul minim din toată Europa. Avem cea mai mare sărăcie în muncă, cel mai mare exod al forței de muncă. Am văzut tot felul de argumente greșite. A, dacă ne uităm la taxare totală în Europa, suntem puțin deasupra mediei. Da, taxarea totală, pentru că aceia au niște impozite progresive foarte mari. Dar dacă mă uit pe taxarea muncii pe salariul minim, acolo suntem lideri.

Susțineți o impozitare progresivă?

Nu. Absolut de loc. Susțin să existe o sumă pe care statul ți-o lasă. Pentru toată lumea. Și atunci pentru oamenii care au venituri mai mici este o reducere a poverii fiscale, care le lasă lor mai mulți bani.

Ați estimat și un impact asupra bugetului?

Da. Noi am propus să facem de exemplu mai întâi în agricultură. În agricultură ar fi un impact de 0,9 miliarde de lei. Sub un miliard deci. În agricultură este și foarte multă muncă la negru, sunt și salariile mai mici și atunci dacă faci lucrul ăsta o să vezi în agricultură deodată că oamenii nu o să mai aibă niciun interes să lucreze la negru. Și o să îi ajutăm pe cei mai oropsiți.

Este nevoie de reducerea personalului bugetar în România?

Eu cred că da. Dar în Ministerul Economiei, în secunda aceasta, având în vedere câte cereri de ajutor de stat avem de procesat, nu. În Ministerul Economiei, în cazul schemelor de ajutor de stat care s-au dat, larghețea politică a fost cumva mai mare decât capacitatea administrativă de procesare. Și atunci trebuie să le procesăm. Au fost promiși bani, trebuie să ii dăm.

USR va susține în coaliția de guvernare o reducere a numărului de bugetari? Unii analiști propuneau, de exemplu, o reducere cu 5% pe an, timp de 5 ani.

Da, susținem lucrul acesta. dar și aici trebuie sa ai concursul coaliției de guvernare. În măsura în care este concursul coaliției de guvernare o facem fără probleme.

Antreprenorilor simpli ce le-ați transmite?

Sunt două categorii la care mă adresez și la care cred că ministerul trebuie să se adreseze. Prima - actualii mici și medii antreprenori și a doua, potențialii mici și medii, oamenii care acum nu au o firmă, dar care la un moment dat o să își dorească să înceapă una. Îmi doresc ca acest minister să fie un slujitor al economiei. Nu suntem conducători ai economiei, trebuie să fim servitorii ei. Vreau să ajungem în România să fie atât de ușor să îți faci o afacere, încât să fie o plăcere. Să se facă online. Să încerci, poate merge, poate nu merge, asta e altă problemă. Poate dai faliment, nu contează, mai încerci încă o dată. Poate încă o dată. Poveștile de succes nu au fost din prima, cam niciuna, toate au fost rezultatul unui lung șir de eșecuri, după care a fost o idee care a funcționat. Deci ce îmi doresc e să ajungem în România să fie o plăcere să îți faci o firmă, să încerci, să o închizi ușor, să o deschizi ușor.

Și ăsta e un lucru pe care Ministerul Economiei nu l-a făcut niciodată și eu vreau să îl fac – debirocratizarea. Noi avem tone de lucruri în România, legi arhaice, cerințe absurde, de care nimeni nu s-a ocupat activ să le îndrepte. În mandatul anterior am făcut foarte multă debirocratizare, fără să fiu în Executiv. Am avut multe legi de debirocratizare care au trecut, de exemplu - foaia de vărsământ, acei 200 de lei capital social care se cereau, trebuia să îi blochezi în bancă, am eliminat avizul vecinilor când încerci să înființezi o firmă la tine acasă, dar fără activitate, am eliminat restricția să nu ai mai mult de un SRL, asociați unici, trebuie să mai pui o rudă, cu 0,1 la sută din acțiuni, am eliminat și asta.

Din Executiv vreau să fac și mai multe lucruri. Asta este un mesaj pentru antreprenori: vreau să fie viața cât mai ușoară pentru antreprenori, să se concentreze pe a produce valoare, pe businessul lor, și nu pe a face hârțogăraie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp