Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Care e de fapt problema cu acest curs de schimb? A venit factura

Darius Vâlcov/Inquam

Foto: Inquam Photos

Care e de fapt marea problemă cu acest curs de schimb? Văd că multă lume e foarte șocată, ca și cum nu ar fi fost de așteptat o asemenea evoluție.

Să ne reamintim strigătele de bucurie la pomenile guvernului și vacarmul cu salariile de mii de euro ale medicilor, vândute ca marile realizări ale Partidului. Acum vin facturile.

Cursul de schimb e un preț al unei monede în altă monedă. Ca orice preț, într-o economie deschisă și complexă, fluctuează în funcție de niște factori, mai ales cererea și oferta. Cererea și oferta evoluează și ele în funcție de alți factori, construind în timp un efect care mai devreme sau mai târziu va deveni vizibil.

Influențele asupra cursului sunt în primul rând date de:

- așteptările privind evoluția macroeconomică a țării, stabilitatea și perspectivele de creștere. România e condusă de un guvern incompetent și de rea credință, incertitudinea este la cote înalte, perspectivele de creștere sunt sumbre, pentru că ne aflăm cu mult peste PIB-ul potențial, așa că moneda românească e neinteresantă pe piețe, prețul ei scade, ceea ce se reflectă într-un curs de schimb în cădere. 

- cheltuielile bugetare pro-ciclice în creștere înseamnă un deficit care va depăși probabil 3%, înseamnă o presiune inflaționistă care se traduce prin mai mulți lei alergând după din ce în ce mai puține bunuri, adică prețul leilor scade, determinând căderea cursului de schimb.

- acest deficit bugetar se alătură unui deficit cronic de cont curent, care crește. Adică importăm mai mult și exportăm puțin sau insuficient. Ca să plătim pentru diferență ne trebuie monedă forțe, euro sau dolari, nu promisiuni și lozinci. Prețul euro crește deci, că e cerut, deci relativ leul scade.

- încrederea investitorilor din afară scade, ei aduc mai puțini bani în economie, deci leii mai mulți au o valoare mai mică.

- BNR-ul poate interveni pentru a crește artificial cererea de lei, dar e limitată de efectele asupra dobânzilor, care vor crește și care pot bloca creditarea și precipita un crash și așa forțat de o politică fiscală iresponsabilă.

Puneți cap la cap aceste efecte, adăugați gustul speculației pe piețele internaționale și iese ce avem. Nimic nu e întâmplător. În economie se spune că nu există prânz gratuit.

Costul de oportunitate al politicilor dezastruoase este imens și va fi plătit întotdeauna cash de oameni simpli, care își vor vedea agoniseala redusă și proiectele de viitor blocate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate cele scrise in articol in parte definesc termeni de economie sau finante la care si eu am uneori dificultati de intelegere. Ce este foarte rau este ca bunul simt narcotizat de mitele electorale nu a realizat ca in cele din urma vine si vremea socotelilor. Pana atunci unii vor trai ceva mai bine in timp ce suferintele vor fi comune. Ceva de genul unui lucru furat din service auto pentru care platesc toti angajatii in loc de a se afla cine este hotul. Noapte buna, copii.
    • Like 1
  • Bogdan check icon
    Si cine sa inteleaga toate astea? Desi corecte nu ne putem astepta intr-o tara cu 40% analfabeti functionali sa inteleaga asemenea subtilitati. Ei o sa creada tot ce o sa zica goarna de partid. UE/Soros/reptilienii sunt de vina. E incredibila conceptia asta la romani cum ca noi am fi miezul din franzela daca am fi lasati, exista comploturi dom'le nu ne lasa "astia". Mereu e vina altora, nu a noastra ca suntem prosti facuti sarmale.
    • Like 6


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult