Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Care e de fapt problema cu acest curs de schimb? A venit factura

Darius Vâlcov/Inquam

Foto: Inquam Photos

Care e de fapt marea problemă cu acest curs de schimb? Văd că multă lume e foarte șocată, ca și cum nu ar fi fost de așteptat o asemenea evoluție.

Să ne reamintim strigătele de bucurie la pomenile guvernului și vacarmul cu salariile de mii de euro ale medicilor, vândute ca marile realizări ale Partidului. Acum vin facturile.

Cursul de schimb e un preț al unei monede în altă monedă. Ca orice preț, într-o economie deschisă și complexă, fluctuează în funcție de niște factori, mai ales cererea și oferta. Cererea și oferta evoluează și ele în funcție de alți factori, construind în timp un efect care mai devreme sau mai târziu va deveni vizibil.

Influențele asupra cursului sunt în primul rând date de:

- așteptările privind evoluția macroeconomică a țării, stabilitatea și perspectivele de creștere. România e condusă de un guvern incompetent și de rea credință, incertitudinea este la cote înalte, perspectivele de creștere sunt sumbre, pentru că ne aflăm cu mult peste PIB-ul potențial, așa că moneda românească e neinteresantă pe piețe, prețul ei scade, ceea ce se reflectă într-un curs de schimb în cădere. 

- cheltuielile bugetare pro-ciclice în creștere înseamnă un deficit care va depăși probabil 3%, înseamnă o presiune inflaționistă care se traduce prin mai mulți lei alergând după din ce în ce mai puține bunuri, adică prețul leilor scade, determinând căderea cursului de schimb.

- acest deficit bugetar se alătură unui deficit cronic de cont curent, care crește. Adică importăm mai mult și exportăm puțin sau insuficient. Ca să plătim pentru diferență ne trebuie monedă forțe, euro sau dolari, nu promisiuni și lozinci. Prețul euro crește deci, că e cerut, deci relativ leul scade.

- încrederea investitorilor din afară scade, ei aduc mai puțini bani în economie, deci leii mai mulți au o valoare mai mică.

- BNR-ul poate interveni pentru a crește artificial cererea de lei, dar e limitată de efectele asupra dobânzilor, care vor crește și care pot bloca creditarea și precipita un crash și așa forțat de o politică fiscală iresponsabilă.

Puneți cap la cap aceste efecte, adăugați gustul speculației pe piețele internaționale și iese ce avem. Nimic nu e întâmplător. În economie se spune că nu există prânz gratuit.

Costul de oportunitate al politicilor dezastruoase este imens și va fi plătit întotdeauna cash de oameni simpli, care își vor vedea agoniseala redusă și proiectele de viitor blocate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate cele scrise in articol in parte definesc termeni de economie sau finante la care si eu am uneori dificultati de intelegere. Ce este foarte rau este ca bunul simt narcotizat de mitele electorale nu a realizat ca in cele din urma vine si vremea socotelilor. Pana atunci unii vor trai ceva mai bine in timp ce suferintele vor fi comune. Ceva de genul unui lucru furat din service auto pentru care platesc toti angajatii in loc de a se afla cine este hotul. Noapte buna, copii.
    • Like 1
  • Bogdan check icon
    Si cine sa inteleaga toate astea? Desi corecte nu ne putem astepta intr-o tara cu 40% analfabeti functionali sa inteleaga asemenea subtilitati. Ei o sa creada tot ce o sa zica goarna de partid. UE/Soros/reptilienii sunt de vina. E incredibila conceptia asta la romani cum ca noi am fi miezul din franzela daca am fi lasati, exista comploturi dom'le nu ne lasa "astia". Mereu e vina altora, nu a noastra ca suntem prosti facuti sarmale.
    • Like 6


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult