Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Care e de fapt problema cu acest curs de schimb? A venit factura

Darius Vâlcov/Inquam

Foto: Inquam Photos

Care e de fapt marea problemă cu acest curs de schimb? Văd că multă lume e foarte șocată, ca și cum nu ar fi fost de așteptat o asemenea evoluție.

Să ne reamintim strigătele de bucurie la pomenile guvernului și vacarmul cu salariile de mii de euro ale medicilor, vândute ca marile realizări ale Partidului. Acum vin facturile.

Cursul de schimb e un preț al unei monede în altă monedă. Ca orice preț, într-o economie deschisă și complexă, fluctuează în funcție de niște factori, mai ales cererea și oferta. Cererea și oferta evoluează și ele în funcție de alți factori, construind în timp un efect care mai devreme sau mai târziu va deveni vizibil.

Influențele asupra cursului sunt în primul rând date de:

- așteptările privind evoluția macroeconomică a țării, stabilitatea și perspectivele de creștere. România e condusă de un guvern incompetent și de rea credință, incertitudinea este la cote înalte, perspectivele de creștere sunt sumbre, pentru că ne aflăm cu mult peste PIB-ul potențial, așa că moneda românească e neinteresantă pe piețe, prețul ei scade, ceea ce se reflectă într-un curs de schimb în cădere. 

- cheltuielile bugetare pro-ciclice în creștere înseamnă un deficit care va depăși probabil 3%, înseamnă o presiune inflaționistă care se traduce prin mai mulți lei alergând după din ce în ce mai puține bunuri, adică prețul leilor scade, determinând căderea cursului de schimb.

- acest deficit bugetar se alătură unui deficit cronic de cont curent, care crește. Adică importăm mai mult și exportăm puțin sau insuficient. Ca să plătim pentru diferență ne trebuie monedă forțe, euro sau dolari, nu promisiuni și lozinci. Prețul euro crește deci, că e cerut, deci relativ leul scade.

- încrederea investitorilor din afară scade, ei aduc mai puțini bani în economie, deci leii mai mulți au o valoare mai mică.

- BNR-ul poate interveni pentru a crește artificial cererea de lei, dar e limitată de efectele asupra dobânzilor, care vor crește și care pot bloca creditarea și precipita un crash și așa forțat de o politică fiscală iresponsabilă.

Puneți cap la cap aceste efecte, adăugați gustul speculației pe piețele internaționale și iese ce avem. Nimic nu e întâmplător. În economie se spune că nu există prânz gratuit.

Costul de oportunitate al politicilor dezastruoase este imens și va fi plătit întotdeauna cash de oameni simpli, care își vor vedea agoniseala redusă și proiectele de viitor blocate.

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate cele scrise in articol in parte definesc termeni de economie sau finante la care si eu am uneori dificultati de intelegere. Ce este foarte rau este ca bunul simt narcotizat de mitele electorale nu a realizat ca in cele din urma vine si vremea socotelilor. Pana atunci unii vor trai ceva mai bine in timp ce suferintele vor fi comune. Ceva de genul unui lucru furat din service auto pentru care platesc toti angajatii in loc de a se afla cine este hotul. Noapte buna, copii.
    • Like 1
  • Bogdan check icon
    Si cine sa inteleaga toate astea? Desi corecte nu ne putem astepta intr-o tara cu 40% analfabeti functionali sa inteleaga asemenea subtilitati. Ei o sa creada tot ce o sa zica goarna de partid. UE/Soros/reptilienii sunt de vina. E incredibila conceptia asta la romani cum ca noi am fi miezul din franzela daca am fi lasati, exista comploturi dom'le nu ne lasa "astia". Mereu e vina altora, nu a noastra ca suntem prosti facuti sarmale.
    • Like 6


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Chef Alex Dumitru

Bună parte dintre ingredientele proaspete pe care le utilizează în rețetele sale de adevărat făuritor de gust, chef Alex Dumitru le cumpără, de două-trei ori pe săptămână, din Piețele Obor, Domenii și Matache. Merge doar la producători testați, care au întotdeauna grijă să îi ofere materii prime de calitate. Totul trebuie să fie proaspăt, de sezon.

Citește mai mult

Eric Stab, Engie România

De la ultimele etaje ale clădirii în care se află sediul central al Engie România, când privești pe geam, îți poți imagina ușor o mare de panouri puse la muncă să capteze razele soarelui. „La finalul zilei, energia cea mai ieftină este energia pe care nu o consumi ”, spune zâmbind spune Eric Stab.

Citește mai mult