Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Care e de fapt problema cu acest curs de schimb? A venit factura

Darius Vâlcov/Inquam

Foto: Inquam Photos

Care e de fapt marea problemă cu acest curs de schimb? Văd că multă lume e foarte șocată, ca și cum nu ar fi fost de așteptat o asemenea evoluție.

Să ne reamintim strigătele de bucurie la pomenile guvernului și vacarmul cu salariile de mii de euro ale medicilor, vândute ca marile realizări ale Partidului. Acum vin facturile.

Cursul de schimb e un preț al unei monede în altă monedă. Ca orice preț, într-o economie deschisă și complexă, fluctuează în funcție de niște factori, mai ales cererea și oferta. Cererea și oferta evoluează și ele în funcție de alți factori, construind în timp un efect care mai devreme sau mai târziu va deveni vizibil.

Influențele asupra cursului sunt în primul rând date de:

- așteptările privind evoluția macroeconomică a țării, stabilitatea și perspectivele de creștere. România e condusă de un guvern incompetent și de rea credință, incertitudinea este la cote înalte, perspectivele de creștere sunt sumbre, pentru că ne aflăm cu mult peste PIB-ul potențial, așa că moneda românească e neinteresantă pe piețe, prețul ei scade, ceea ce se reflectă într-un curs de schimb în cădere. 

- cheltuielile bugetare pro-ciclice în creștere înseamnă un deficit care va depăși probabil 3%, înseamnă o presiune inflaționistă care se traduce prin mai mulți lei alergând după din ce în ce mai puține bunuri, adică prețul leilor scade, determinând căderea cursului de schimb.

- acest deficit bugetar se alătură unui deficit cronic de cont curent, care crește. Adică importăm mai mult și exportăm puțin sau insuficient. Ca să plătim pentru diferență ne trebuie monedă forțe, euro sau dolari, nu promisiuni și lozinci. Prețul euro crește deci, că e cerut, deci relativ leul scade.

- încrederea investitorilor din afară scade, ei aduc mai puțini bani în economie, deci leii mai mulți au o valoare mai mică.

- BNR-ul poate interveni pentru a crește artificial cererea de lei, dar e limitată de efectele asupra dobânzilor, care vor crește și care pot bloca creditarea și precipita un crash și așa forțat de o politică fiscală iresponsabilă.

Puneți cap la cap aceste efecte, adăugați gustul speculației pe piețele internaționale și iese ce avem. Nimic nu e întâmplător. În economie se spune că nu există prânz gratuit.

Costul de oportunitate al politicilor dezastruoase este imens și va fi plătit întotdeauna cash de oameni simpli, care își vor vedea agoniseala redusă și proiectele de viitor blocate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Toate cele scrise in articol in parte definesc termeni de economie sau finante la care si eu am uneori dificultati de intelegere. Ce este foarte rau este ca bunul simt narcotizat de mitele electorale nu a realizat ca in cele din urma vine si vremea socotelilor. Pana atunci unii vor trai ceva mai bine in timp ce suferintele vor fi comune. Ceva de genul unui lucru furat din service auto pentru care platesc toti angajatii in loc de a se afla cine este hotul. Noapte buna, copii.
    • Like 1
  • Bogdan check icon
    Si cine sa inteleaga toate astea? Desi corecte nu ne putem astepta intr-o tara cu 40% analfabeti functionali sa inteleaga asemenea subtilitati. Ei o sa creada tot ce o sa zica goarna de partid. UE/Soros/reptilienii sunt de vina. E incredibila conceptia asta la romani cum ca noi am fi miezul din franzela daca am fi lasati, exista comploturi dom'le nu ne lasa "astia". Mereu e vina altora, nu a noastra ca suntem prosti facuti sarmale.
    • Like 6
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult

CTP--

Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici, ca să crezi că acelei comisii MAGA din Congresul SUA i-ar păsa cât negru sub unghie de Georgescu-Dumnezeilă și alegerile fraudate din România. Marele „Raport” este nimic altceva decât o înșiruire de cuvinte goale, ce nici măcar din coadă nu sună, susținute de NICIO DOVADĂ, nothing, nada, canci. În schimb, de o minciună sfruntată: TikTok le-ar fi spus lor că n-a fost nicio distorsiune în rețea în noiembrie-decembrie 2024 în România.

Citește mai mult

Siria / sursa foto: Profimedia

În Orientul Mijlociu, istoria se repetă mai repede şi cu mai multă duritate decât oriunde altundeva în lume. Pentru kurzi, acest vicios cerc istoric este poate cel mai vizibil. De la munții Irakului până la câmpiile din nord-estul Siriei, promisiunea unui stat apare periodic doar pentru a fi apoi limitată, negociată, abandonată sau înecată în sânge.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro