Sari la continut
Sustenabilitate

Carlos Moreno, un consultant al Primăriei Parisului, ajuns în Capitala României, face câteva constatări incomode: Bucureștiul este un oraș acaparat de „mașini ventuză” care stau lipite de spațiul public în permanență

Carlos Moreno

FOTO: ARCEN

Carlos Moreno este consultant științific al Primăriei Parisului pentru creșterea calității vieții urbane și extinderea spațiilor pietonale. Aflat în București la invitația ARCEN specialistul s-a plimbat pe străzile Capitalei și i-a identificat punctele slabe. Are și idei pentru transformarea orașului într-un pentru locuitori.

Profesorul Carlos Moreno, autorul cărţii „Drept de cetate, de la oraşul-lume la oraşul sfertului de oră“ vorbește despre clădirile istorice abandonate din București și cum capitală să devină un oraș prietenos cu locuitorii ei.

Ați avut câteva zile la dispoziție pentru a descoperi Bucureștiul. Ce v-a atras atenția și ce v-a intrigat în plimbările dvs. prin Capitală?

Bucureștiul mi-a oferit 3 surprize. Prima ar fi tranziția greoaie în ceea ce privește starea clădirilor, la mai mult de 30 de ani de la căderea comunismului, sunt multe probleme de gestionare, administrare, de mentenanță, astfel că în centrul istoric situația este critică, multe imobile aflându-se într-o stare foarte proastă, multe dintre ele fiind abandonate sau în pericol de risc seismic.

A doua mare problemă constă în numărul foarte ridicat de autoturisme personale, iar acest fapt este în detrimentul orașului.

Al treilea inconvenient îl reprezintă absența unui plan urbanistic sub forma unui proiect de teritoriu care să poată crea o coordonare reală între primăria generală și primăriile sectoarelor/cele 6 primării ale sectoarelor.

Cred că nu există, realmente, un proiect global care să țină cont de primele două probleme importante: starea clădirilor și problema autoturismelor, pentru a putea oferi un alt mod de a trăi în București, mai descentralizat, mai mult spațiu pentru pietoni, mai multe piste pentru biciclete, spații comerciale, localuri, servicii pentru sănătate; respectiv, un oraș mult mai descentralizat și mai locuibil.

Conform statisticilor București este în topul celor mai congestionate oraș din lume, dacă ne referim la timpul petrecut în trafic. Cum se pot inspira autoritățile române din "know how"-ul primăriei Paris?

Bucureștiul trebuie abordat diferit, trebuie ajutat, administrat bine, este indispensabil lucrul acesta.

Este imperativ așadar ca Bucureștiul să vizeze un alt mod de organizare a spațiului public. Atât din motive de sănătate, cât și pentru creșterea calității vieții locuitorilor lui, dar și pentru gestionarea în mod util a timpului

Bucureștiul este un oraș prea penalizat din cauza autoturismelor și nu e vorba neapărat de vehiculele în mișcare ci, mai ales despre ce cele parcate. Sunt un soi de mobilier urban, ceea ce noi numim "mașini ventuză" pentru că stau lipite de spațiul public în permanență și sunt prea puțin utilizate raportat la viziunea internațională, globală.

Este imperativ așadar ca Bucureștiul să vizeze un alt mod de organizare a spațiului public. Atât din motive de sănătate, cât și pentru creșterea calității vieții locuitorilor lui, dar și pentru gestionarea în mod util a timpului, deoarece, oamenii pierd foarte mult timp din aceste cauze.

Nu avem de ales, trebuie ca autoritățile să aibă curajul de a trasa o altă traiectorie pentru a ieși, în 2, 3, 4 ani, din situația în care se află astăzi, și nu există vreo baghetă magică pentru asta, nu există nicio soluție care va ridica mașinile și va face ca orașul să arate diferit în câteva zile.

Dar cum să faci treaba aceasta când nu există parcări suficiente, iar primarii preferă să evite decizii care ar deranja electoratul ?

Efectiv trebuie început cu îndrăzneala primarilor. De exemplu, eu m-am întâlnit cu primarul sectorului 3 care mi-a arătat în cartierul său cum a făcut o parcare subterană și a transformat bulevardele, obținând un spațiu pietonal de 3 ori mai mare. De fapt, e nevoie să se găsească soluții mixte, unele cu parcări subterane, altele cu spații pietonale, și nu in ultimul rând e nevoie de curajul autorităților de a-și asuma reformularea modului de a trăi și tranziția către acel moment. Odată cu tranziția apare transformarea, pentru că atunci când ai lucrări în oraș pentru a plasa, de exemplu, în cutare parte o pistă pentru biciclete, lucrul acesta deranjează, la început. Dar oamenii înțeleg repede că e în interesul lor. Eu am văzut singura pistă care există, am văzut-o.

Și cum vi se pare? Sunt multe obstacole chiar în mijlocul pistei, stâlpi, și așa mai departe...

Nu e posibil așa ceva! Ar trebuie să vă puteți bucura de o rețea extinsă de piste pentru biciclete. Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități.

Un prieten din Amsterdam îmi povestea: Amsterdam nu a fost tot timpul Amsterdam-ul pe care îl știm astăzi. În 1992, Amsterdam era un oraș asemenea unei „tromboflebite", sufocat de mașini și în plus cu o rată de a accidentelor mortale foarte ridicată. În 1992, Amsterdam a avut rata cea mai ridicată a accidentelor mortale în rândul minorilor. 30 de ani mai târziu, Amsterdam este capitala mondială a bicicletelor

În concluzie, trebuie luată o decizie curajoasă, puternică, chiar dacă nu va fi agreată. Bucureștiul are nevoie de lucrul acesta acum, are nevoie să forțeze puțin cetățenii către schimbare. Locuitorii capitalei sunt obișnuiți să trăiască la volanul mașinii lor dintotdeauna și nu vor renunța cu ușurință la confortul acesta, dar au la îndemână exemplul francezilor sau al locuitorilor din alte țări.

Un prieten din Amsterdam îmi povestea: Amsterdam nu a fost tot timpul Amsterdam-ul pe care îl știm astăzi. În 1992, Amsterdam era un oraș asemenea unei „tromboflebite", sufocat de mașini și în plus cu o rată de a accidentelor mortale foarte ridicată. În 1992, Amsterdam a avut rata cea mai ridicată a accidentelor mortale în rândul minorilor. 30 de ani mai târziu, Amsterdam este capitala mondială a bicicletelor și toată lumea folosește în modul cel mai firesc bicicleta. Dar a fost nevoie să se renunțe la vechiul stil de viață și să se spună STOP, până aici! Schimbare!

Există un studiu care arată că Bucureștiul are mai mulți oameni decât pomi. Vorbim despre un oraș cu 3 milioane de locuitori. Există studii internaționale referitoare la locul pe care îl ocupă vegetația și copacii, raportate la numărul de locuitori și nu este o chestiune de estetică ci este o chestiune care implică rațiuni cum ar fi diminuarea căldurii prea ridicate. Studiile fac o comparație între spațiile unde este bitum/beton și cele cu vegetație și copaci și remarcă diferențe de temperatură de între 5 până la 8°C. Este enorm! Mai ales acum când canicula începe mai devreme decât în trecut și e cu mult mai intensă. Așadar, să avem spații publice cu vegetație, arbori și apă este, pur și simplu un mod de reziliență în fața schimbărilor climatice și este obligatoriu!

Sunteți inițiatorul și promotorul conceptului "15-minute city" (Un oraș de 15 minute), cum ar putea fi implementat acest concept în București, un oraș pe care toți cei care vor să îl locuiască îl privesc mai degrabă ca pe un trofeu.

Bucureștiul are o particularitate, este divizat în cele 6 sectoare, care, cu câte un primar per sector, au în mod tradițional gestionare la nivel local. Importantă ar fi efectiv prezența unui "țesut" local care să genereze 3 lucruri: mai multă ecologie, reducerea poluării, vegetație, zone pietonale, copaci, apă, activitate economică, pentru a avea mai multe oferte de muncă locale, servicii, mai mult timp pentru recreere de calitate, și în al treilea rând, o activitate socială mai importantă, mai multă viață culturala, servicii medicale, spații publice unde tinerii să se poată întâlni.

Aș spune, așadar, că prin organizarea celor 6 sectoare ale Bucureștiului, fără îndoială, există potențial pentru a putea transforma fiecare dintre aceste sectoare, în sensul unei proximități descentralizate.

Pe de altă parte, e nevoie de o coordonare generală a primarilor, ca să poată fi aplicabilă peste tot și astfel să genereze egalitate socială, incluziune, atât într-un cartier cât și în altul și care să ducă, așadar, la egalitate.

Dar este posibil ca Bucureștiul să continue cum îl știm. În opinia mea cred că trebuie vizată o transformare majoră, aș zice că e momentul potrivit pentru a putea spune: am creat un proiect teritorial bazat pe descentralizare, bazat pe această noțiune de "Un oraș de 15 minute" care oferă ideea unui oraș policentric cu mult mai multe servicii, cu mult mai multe zone pentru pietoni, mai multă mobilitate, atât pentru deplasarea cu bicicleta cât și pentru transportul în comun. Aș spune că există o oportunitate extraordinară pentru că, o criză este întotdeauna o sursă pentru o nouă șansă și odată cu conceptul "Un oraș de 15 minute" poate să fie un moment bun!

Acest articol despre sustenabilitate este realizat cu sprijinul Lidl Romania, promotor al faptelor pentru un viitor mai bun.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Alin check icon
    Pt"specialisul " de la paris. Autostrazi si nationale in paris is blocate, bouchons si la rer si la metro, din exp
    Asa de bine au reorganizat incat e mai rau decat acum 5-1.0 ani iar nii il luam de expert?!?!
    • Like 2
  • Soluțiile prezentate sunt teoretice , corecte teoretic ( și comunismul ca idee filozofica este un concept extraordinar ) - revin - pusul in practica este marea problema . Olanda , Belgia ( Flandra ) sunt zone plate - bicicleta - merge singura . Plus de asta , ( foarte important - este implementată in cultura oamenilor ) In schimb unde sunt ( 7 coline) bicicleta este înlocuită cu scuterele electrice etc . Marea găselnița a capitalelor occidentale ( Paris , Bruxelles …….. ) sunt trotinetele electrice și bicicletele de închiriat .. Se potrivește pentru București ? Oricum vandalismul exista peste tot - cu mari eforturi financiare , ideea este susținută de primarii - fiind o alternativa de mobilitate .
    • Like 4
    • @ Dan Andrei Mihailiuc
      Alin check icon
      Peste tot de la paris la bruxelles is vandaluzate pe buna dreptate pericol public i trafic fara assurance si tot soferul plateste pt drogatul de pe trotineta
      Sustonute prin subventii
      • Like 2
  • Nu-mi place ideea de a renunta la masina, dar poate e nevoie cu adevarat de asa ceva. Sau poate maine se va inventa un inlocuitor al acestora care sa nu sufoce orasele - ramane de vazut.
    Dar sa revenim la ideea de baza: renuntarea la masini, mai mult sau mai putin obligatorie. Cred ca se poate renunta treptat, prin masuri inteligente care sa nu constrânga ci sa indrepte oamenii spre altceva, adica trebuie lucrat la cele de baza cum ar fi spiritul civic, constiinta, simtul raspunderii si alte lucruri... sfinte. Sunt curios altfel, cum va reactiona cocalarul cu BMW X6 daca i se interzice ceva... cum se vor rezolva manelele date la maxim cu geamurile jos, ce se va face cu tinerii de 18 ani care ambaleaza la maxim motoarele de Honda fara toba la ora unu noaptea? Aici trebuie lucrat prima data zic eu, pe urma vedem si de altele... nu trebuie arse etapele din prea mult zel euroatlantic (sau nu), lucrurile durabile se construiesc treptat si nu peste noapte.
    • Like 1
  • Ion check icon
    E bine sa avem piste de biciclete; eu le duc lipsa pentru că sunt biciclist dar...domnul trebuie să știe că în România iarna nu e ca la Roma sau Amsterdam! Eu circul foarte mult cu bicicleta dar doar atunci când temperaturile sunt semnificativ pozitive. La minus nu pot să circul! Din noiembrie până în martie bicicleta stă în cui!
    • Like 0
  • Eu sunt navetist. Lucrez in Bucuresti pentru ca aici se castiga bani. Vin din alt oras, intru prin nordul capitalei si pot spune ca este un chin. Daca as avea posibilitatea as lasa masina in afara Bucurestiului si as merge la birou cu mijloacele de transport, sau cand vremea permite, chiar si cu bicicleta (este vorba despre 10-12 km). Dar ce sa vezi? Parcarea multimodala este in interiorul inelului de centura, iar problema este chiar traversarea centurii. De la parcare mai fac 10 minute pana la birou (cu masina).
    Mai mult, statia de metrou cea mai apropiata este la 2 statii de autobuz, iar autobuzul vine la 15-20 de minute. Chiar si pentru o persoana care nu este lejera, este destul de incomod.
    Eu cred ca pana nu se scoate metroul sau tramvaiul in afara orasului, nu se pot rezolva prea multe, cel putin cand vorbim despre traficul care intra in oras. Spun metrou si tramvai pentru ca acestea pot avea cai dedicate, neimpiedicate de traficul auto, iar in plus, sunt si ecologice.
    Sunt complet de acord cu cele spuse de Carlos Moreno si mai ales cu "cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete..."
    • Like 2
  • Vladov Vladov check icon
    Inca un aiurit care s-a parasutat in Romania sa se umfle ce destept este el si "ce prosti e romanii". Ca multi alti parasutati pe aici cu teorii renumite pe plan mondial, dar complet inaplicabile in Romania, lucru dovedit,

    Nu neg competenta lui profesionala la el acasa, dar un bun profesionist raporteaza solutiile oferite la toate datele concrete din teren.

    Ori, solutiile prezentate de marele specialist sunt majoritatea niste generalitati de kko din categoria "trebuia sa zica si gura la el ceva, ca de aia i s-a dat de mancare", bazate pe "indrazneala" si "coordonarea" primarilor si alte bla-bla-uri de 2 bani..

    Nu s=a luat nicio clipa in considerare ca Romania e TARA UNDE TEORIILE GENERALE NU SUNT APLICABILE.

    Astept (de vreo 30 de ani) si o teorie pe orice domeniu vreti dvs., care sa fie cu adevarat aplicabila in BUCURESTI.,TINAND CONT DE BUCURESTENI.

    Nu baliverne de protocol, emise de specialisti plimbati in tara lui Dracula pe banii Primariei. A lor sau a noastra, nu conteaza.
    • Like 4
  • Subiectul este foarte interesant si de actualitate. As dori sa aduc in discutie o situatie constatata de mine. Locuiesc intr-un oras limitrof Bucurestiului. In perioada vacantelor scolare fluxul de masini scade dramatic. Orasul s-a dezvoltat rapid in contradictie cu ritmul scazut al constructiei institutiilor sociale, educationale. Un oras nou cu foarte putine gradinite si scoli de stat.
    Concluzia este: migrarea catre Bucuresti a parintilor pentru asi duce copii la scoala reprezinta o cauza importanta de crestere a traficului auto.
    • Like 2
    • @ George Ogrinja
      multi parinti isi iau vacantze pe rand fiecare/ lucru de acasa cand copiii sunt in vacanta.
      • Like 0
  • Las mismas cosas podría haber citado yo, pero mucho mas barato. Habéis invitado a una vedete, que vive de la mano de la alcaldesa de París. O sea, un enchufado y sin la mas mínima vergüenza. La alcaldía de Bucharest, sois los mismos rumanos al igual de sin vergüenza que vuestro invitado. Gillpollas.
    • Like 0
    • @ George Bucsan
      Vladov Vladov check icon
      Minunat.

      Daca ati scrie in limba romana sa inteleaga si cititorii ceva (inclusiv eu) ar fi o chestie utila,
      Si de respect fata de ceilalti.

      .
      • Like 2
    • @ Vladov
      În naivitatea mea sper ca personajul o sa dea peste comentariul meu. Apoi, realmente mi-a fost lene sa traduc în românește, mea culpa. Dar nu-i greu deloc sa traduceți cu goagal Să auzim numai de bine
      • Like 2
  • Sectorul 3, intr-adevar, arata acum chiar foarte bine in unele zone. De ex. Bulevardul Nicolae Grigorescu, mult largit, cu spatiu verde pe mijloc, cu 3 randuri de pomi (pe centru si pe laturi) se poate asemana cu Parisul. Nu exagerez!
    • Like 0
  • Mai lipite autoturisme unele de altele ca la Paris nu exista niciunde pe glob...Bucurestiul sta bine pe langa Paris. Go home...
    • Like 1
    • @ Nicolae Curea
      Să nu mai vorbim de situația din suburbiile Parisului !
      ""Expertul troretician de la Paris'' a pomenit de metamorfozarea lui Amsterdam. Dar si de cei 50 de ani .... El nu știe că românul nu este ca francezul, olandezul ori englezul . Și asta este o problema mai mare decât mașinile. Să-l văd pe distinsul teoretician primar o lună de zile la un sector măcar, nu la capitală, încercând să-și implementeze teoriile..
      • Like 3
    • @ Adriana Miut
      Vladov Vladov check icon
      Haha.
      O idee super.
      Tocmai avem un "expert" la Primaria Capitalei, pe IT, care face praf Capitala.
      Urmeaza unul in urbanism !
      • Like 1
    • @ Vladov
      Și da!, expertul'' are dreptate: este o problemă de fizică! Lucrările la rețeaua de termoficare au început cu modernizarea centralei Grozăvești (construită în 1889 și cunoscută sub numele de Uzina hidraulico-electrică Grozăveşti). Ulterior, în 1964 s-au construit CET Titan și CET Bucureşti Sud. În 1972 s-a construit CET Bucureşti Vest și CET Progresul în 1987. Ea a fost dimensionată pentru o anumită capacitate dar in cei 33 ani s-au adăugat multe alte construcții. Plus că materialele s-au erodat de vechime. Comunșitii opreau alimentarea câte 2-3 săptămâni pentru reparații de întreținere anual. În ultimii 33 ani acest lucru nu s-a mai întâmplat. Este vinovat ''expertul'' de la PMB? Mă tem că nu.
      • Like 1
    • @ Adriana Miut
      Vladov Vladov check icon
      Pai DA,
      ESTE VINOVAT "EXPERTUL " DE LA PMB.

      Asa cum ati remarcat si dvs.., problema e cunoscuta de zeci de ani.

      NU ESTE VINA "EXPERTULUI" CA SITUATIA INSTALATIEI DE TERMOFICARE A AJUNS IN ASA HAL IN 33 DE ANI.

      ESTE VINA EXPERTULUI CA CEEA CE FACE CA SA O REABILITEZE ESTE APROAPE DE NIMIC.

      Si exact asta astepta populatia Bucurestiului cand l-a votat, sa inceapa sa rezolve odata si odata problema asta a termoficarii degradate si multe altele, precum ale cainilor vagabonzi ucigasi, probleme care nu stiu de ce naiba numai in Romania sunt probleme, iar in alte tari nu sunt pentru ca primarii le-au rezolvat demult, tot de vreo 33 de ani.

      In loc sa lupte pentru ridicarea traiului locuitorilor capitalei Bucuresti de la nivelul de capitala Phenian, EXPERTUL se ocupa de semafoare "inteligente", care mananca banii inteligent si nu ajuta cu nimic traficului , precum si alte lucruri foooarte savante, pe care locuitorii "nepriceputi" ai Bucurestiului nu le inteleg.

      Adica locuitorii Bucurestiului NU LE INTELEG, PENTRU CA NU SE VEDE NIMIC SCHIMBAT IN VIATA LOR.
      • Like 1


Îți recomandăm

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult