Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cât costă luminițele de Sărbători. Firea: Pentru ca Bucureștiul să fie ornat frumos de Paște, cred că putem aloca această mică sumă

Luminițele de Paște din Centrul Capitalei vor costa aproximativ 176.300 euro, potrivit primarului general Gabriela Firea.  

„Iluminatul festiv, incluzând aici beculeţele - în jur de 1.300, manopera şi energia electrică – 175.000 de euro. Păi, un milion de euro l-am economisit de la Arena Naţională, vreo 5 milioane de la firmele de avocatură care se îmbogăţeau pe bugetul Capitalei şi multe alte zeci de milioane de euro pe care le-am economisit prin contracte cu Primăria Capitalei. Având în vedere cât de multe economii am făcut la buget în această perioadă, cred că putem să alocăm o sumă mică şi pentru ca Bucureştiul să fie ornat frumos de Paşte", a afirmat Gabriela Firea, citată de news.ro.

Asociația Funky Citizens a inițiat o petiție online prin care solicită primăriei „să nu arunce banii cetățenilor pe luminițe de Paște” și să folosească resursele bugetului local pentru „rezolvarea problemelor reale ale comunității”. 

„Deși Legea bugetului de stat este publicată în Monitorul Oficial încă din 20 februarie și Legea finanțelor publice locale prevede clar că autoritățile locale ar trebui să publice în termen de 15 zile un proiect de buget local pe care să îl supună consultării publice, pare că Primăria Municipiului București preferă să își folosească energia pentru o inițiativă care nu este nici bugetată, nici, considerăm noi, necesară.

Această cheltuială nu este o prioritate pentru un oraș ale cărui nevoi urgente sunt nenumărate: poluare, spitale degradate, clădiri cu risc seismic, școli fără autorizații de funcționare, transport public deficitar, locuințe sociale insuficiente, trafic sufocant, creșe insuficiente și lista poate continua...Credem că această sărbătoare poate fi marcată prin decență și smerenie, mai ales în condițiile în care, prin însăși esența sa, ar trebui să ne facă să ne gândim mai ales la cei mai nevoiași dintre noi”, arată inițiatorii petiției „Nu aruncați banii bucureștenilor pe luminițe!”

Viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, a anunțat săptămâna trecută că, în acest an, centrul Bucureştiului va fi decorat, de Paşte, cu beculeţe, iar Primăria aştepta propunerile companiei de iluminat Luxten Lighting, atât în privinţa costurilor, cât şi pentru ce porţiuni de străzi vor fi împodobite.

Până în acest an, Bucureştiul a fost împodobit cu luminiţe numai în perioada sărbătorilor de iarnă.

Republica.ro a scris la sfârșitul anului 2015 că prețul plătit de fiecare cetățean pentru cumpărarea instalațiilor luminoase pentru Crăciun de 49 de primării din țară a fost în medie de 3,3 lei /fără TVA. Alte 20 de primării au refolosit instalațiile pe care le-au achiziționat în decursul anilor, în timp ce alte 20 de primării au ales să închirieze instalațiile luminoase, iar costul mediu plătit de fiecare locuitor a fost de 4,85 lei / fără TVA.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Lumina trebuie sa vina din noi, doamna, nu pusa pe stilpi!Mai bine asfaltati strazile,indepartati mormanele de gunoaie,faceti ceva s a nu mai respiram aer infect,ajutati familiile nevoiase sa aiva ce pune pe masa in fiecare zi,creati-le perspectiva de a avea unde muncii,Acestea sunt prioritatile .Sau credeti ca asa va iarta Dumnezeu,rautatea si fatarnicia?
    • Like 0
  • Cred că ”mărunțișul” ăsta, după cum îl descrie, ar fi picat bine unor oameni nevoiași. Poate era mai creștinește, sau mai responsabil din punct de vedere ecologic. Dar nu se contoriza la șpăgi electorale, la mici și țambal. La ”marile realizări cincinale”.

    Nu că am avea probleme reale, precum locurile de parcare. Sau gropile de după deszăpezire. Eram pur și simplu deprimați că nu ne blincăne pe creier ghirlandele luminoase. Și de Paști.
    • Like 0
  • check icon
    Are dreptate doamna primar: au fost rezolvate toate problemele orașului, să mai dăm niște bănuți și Luxten-ului!
    • Like 0
  • Așa e finuța lu jiji , când nu sunt banii matali , orice suma pare putina .
    • Like 0
  • check icon
    Prin intermediul acestor pagini, mă adresez distinsei doamne Firea: doamnă, dacă tot ați făcut atâtea economii, puneți și o nouă serie de panseluțe, de copăcei pe spațiile verzi de pe mijlocul bulevardelor, mai ales înaintea trecerilor de pietoni fără semafor, să apară brusc în fața șoferilor un copil, o mamă cu un cărucior, mă rog, așa ceva, să apară la televizor accidente grave, sânge pe caldarâm... Dar, una peste alta, luminițe, panseluțe, floricele, copăceri. Haideți, doamnă, că suntem cârcotași, deși fără Huidu la volan și fără Găinușă în subsidiar.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult