Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Cât de clare sunt noile obligații pe care le au contribuabilii din România, începând cu luna iulie

factura electronica

Foto Getty Images

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a făcut, în ultima vreme, pași importanți în direcția digitalizării. De la 1 iulie a devenit obligatorie facturarea electronică (RO e-Factură) pentru anumite produse, însă termenul coincide cu cel pentru implementarea altor două proiecte importante: SAF-T și RO e-Transport. Deși demersul este apreciabil, trebuie semnalat faptul că încă există numeroase semne de întrebare din partea contribuabililor vizați cu privire la aspectele tehnice, cel puțin în cazul celor două mecanisme mai nou introduse (RO e-Factură, RO e-Transport).

Implementarea sistemelor de raportare electronică presupune un efort considerabil atât din partea autorităților, cât și din cea a contribuabililor, iar pregătirea temeinică este esențială pentru succesul întregului proces. Cu toate acestea, în momentul în care aplicarea acestor mecanisme este obligatorie, companiile vizate nu au încă la dispoziție documentația tehnică integrală necesară pentru adaptarea sistemului informatic intern la cerințele ANAF. De asemenea, pentru anumite prevederi din legislația aferentă, ANAF așteaptă o aprobare din partea instituțiilor europene, care întârzie să apară. 

Ce este facturarea electronică și cui i se aplică

RO e-Factură este denumirea dată sistemului informatic național care permite emiterea, transmiterea și descărcarea facturilor în format electronic. Scopul acestui sistem este digitalizarea și creșterea gradului de conectare dintre contribuabili și autoritățile fiscale, principalul obiectiv fiind acela de a combate frauda și evaziunea fiscală.

Mecanismul a fost opțional timp de câteva luni, dar de la 1 aprilie 2022 a devenit obligatoriu pentru agențiile de turism sau operatorii economici care desfășoară activități de turism în relație B2C (business to consumer), pentru facturile emise în baza tichetelor de vacanță.

Începând cu 1 iulie 2022, regula se aplică pentru încă două categorii de contribuabili. În primul rând, este vorba de companiile care furnizează în relație B2B (business to business) produse considerate cu risc fiscal ridicat (de exemplu, legume și fructe, băuturi alcoolice, ape minerale și băuturi acidulate, construcții noi, îmbrăcăminte și încălțăminte). Lista completă este disponibilă pe site-ul ANAF. A doua categorie este reprezentată de companiile care emit facturi către autorități contractante ale statului (B2G – business to government).

În plus, în cadrul procesului de digitalizare prin aplicarea facturării electronice, autoritățile își propun ca, în scurt timp, cel mai probabil începând cu 2023, toate companiile active în România să utilizeze sistemul de emitere și de raportare a facturilor electronice RO e-Factură.

Totuși, în urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul a adoptat o lege prin care notifică contribuabilii că autoritățile române încă așteaptă decizia instituțiilor europene cu privire la obligativitatea sistemului pentru tranzacțiile B2B. Prin modul cum este formulată legea, se poate interpreta că autoritățile române vor continua implementarea chiar și în lipsa unei aprobări a Consiliului UE.

RO e-Transport – ce presupune și cum se aplică

Sistemul e-Transport este menit să monitorizeze transporturile de bunuri considerate cu risc fiscal pe teritoriul național. Este obligatoriu tot de la 1 iulie 2022, deși a fost reglementat de curând, iar contribuabilii nu au avut posibilitatea să îl testeze (nu a existat o perioadă de aplicare opțională, ca în cazul RO e-Factură). În plus, nici în acest caz nu sunt suficiente informațiile tehnice de implementare.

Acest mecanism are aceeași intenție, de a reduce evaziunea fiscală, și impune contribuabililor să declare anticipat deplasarea bunurilor considerate cu risc fiscal dintr-o locație în alta, în funcție de tipul operațiunii, beneficiarului sau, după caz, furnizorului din România.

Ce se întâmplă cu sancțiunile

Inițial au fost prevăzute sancțiuni pentru nedeclararea bunurilor riscante în noul sistem de transport sau declararea lor incompletă, începând cu 1 iulie 2022, cu o amendă între 10.000 şi 50.000 lei, în cazul persoanelor fizice, sau între 20.000 şi 100.000 lei, în cazul persoanelor juridice (plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate). Însă autoritățile au suspendat recent aplicarea sancțiunilor până la 30 septembrie 2022.

În cazul SAF-T, de la 1 iulie 2022 a intervenit obligativitatea raportării în acest sistem pentru marii contribuabili care au fost incluși în această categorie la finalul anului trecut (prima fază a implementării a demarat la 1 ianuarie 2022, cu companiile aflate de mai multă vreme pe lista de marii contribuabili).

În concluzie, începând din luna iulie 2022, multe companii sunt puse în fața implementării unor mecanisme de raportare IT complexe și care necesită multiple transformări în procesele interne, consumatoare de resurse importante. Mediul de afaceri își dorește digitalizarea relației cu ANAF pentru a reduce birocrația, dar este necesar un timp suficient de pregătire și să fie disponibile documentații tehnice integrale pentru companiile vizate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult