Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Cât de clare sunt noile obligații pe care le au contribuabilii din România, începând cu luna iulie

factura electronica

Foto Getty Images

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a făcut, în ultima vreme, pași importanți în direcția digitalizării. De la 1 iulie a devenit obligatorie facturarea electronică (RO e-Factură) pentru anumite produse, însă termenul coincide cu cel pentru implementarea altor două proiecte importante: SAF-T și RO e-Transport. Deși demersul este apreciabil, trebuie semnalat faptul că încă există numeroase semne de întrebare din partea contribuabililor vizați cu privire la aspectele tehnice, cel puțin în cazul celor două mecanisme mai nou introduse (RO e-Factură, RO e-Transport).

Implementarea sistemelor de raportare electronică presupune un efort considerabil atât din partea autorităților, cât și din cea a contribuabililor, iar pregătirea temeinică este esențială pentru succesul întregului proces. Cu toate acestea, în momentul în care aplicarea acestor mecanisme este obligatorie, companiile vizate nu au încă la dispoziție documentația tehnică integrală necesară pentru adaptarea sistemului informatic intern la cerințele ANAF. De asemenea, pentru anumite prevederi din legislația aferentă, ANAF așteaptă o aprobare din partea instituțiilor europene, care întârzie să apară. 

Ce este facturarea electronică și cui i se aplică

RO e-Factură este denumirea dată sistemului informatic național care permite emiterea, transmiterea și descărcarea facturilor în format electronic. Scopul acestui sistem este digitalizarea și creșterea gradului de conectare dintre contribuabili și autoritățile fiscale, principalul obiectiv fiind acela de a combate frauda și evaziunea fiscală.

Mecanismul a fost opțional timp de câteva luni, dar de la 1 aprilie 2022 a devenit obligatoriu pentru agențiile de turism sau operatorii economici care desfășoară activități de turism în relație B2C (business to consumer), pentru facturile emise în baza tichetelor de vacanță.

Începând cu 1 iulie 2022, regula se aplică pentru încă două categorii de contribuabili. În primul rând, este vorba de companiile care furnizează în relație B2B (business to business) produse considerate cu risc fiscal ridicat (de exemplu, legume și fructe, băuturi alcoolice, ape minerale și băuturi acidulate, construcții noi, îmbrăcăminte și încălțăminte). Lista completă este disponibilă pe site-ul ANAF. A doua categorie este reprezentată de companiile care emit facturi către autorități contractante ale statului (B2G – business to government).

În plus, în cadrul procesului de digitalizare prin aplicarea facturării electronice, autoritățile își propun ca, în scurt timp, cel mai probabil începând cu 2023, toate companiile active în România să utilizeze sistemul de emitere și de raportare a facturilor electronice RO e-Factură.

Totuși, în urmă cu câteva săptămâni, Parlamentul a adoptat o lege prin care notifică contribuabilii că autoritățile române încă așteaptă decizia instituțiilor europene cu privire la obligativitatea sistemului pentru tranzacțiile B2B. Prin modul cum este formulată legea, se poate interpreta că autoritățile române vor continua implementarea chiar și în lipsa unei aprobări a Consiliului UE.

RO e-Transport – ce presupune și cum se aplică

Sistemul e-Transport este menit să monitorizeze transporturile de bunuri considerate cu risc fiscal pe teritoriul național. Este obligatoriu tot de la 1 iulie 2022, deși a fost reglementat de curând, iar contribuabilii nu au avut posibilitatea să îl testeze (nu a existat o perioadă de aplicare opțională, ca în cazul RO e-Factură). În plus, nici în acest caz nu sunt suficiente informațiile tehnice de implementare.

Acest mecanism are aceeași intenție, de a reduce evaziunea fiscală, și impune contribuabililor să declare anticipat deplasarea bunurilor considerate cu risc fiscal dintr-o locație în alta, în funcție de tipul operațiunii, beneficiarului sau, după caz, furnizorului din România.

Ce se întâmplă cu sancțiunile

Inițial au fost prevăzute sancțiuni pentru nedeclararea bunurilor riscante în noul sistem de transport sau declararea lor incompletă, începând cu 1 iulie 2022, cu o amendă între 10.000 şi 50.000 lei, în cazul persoanelor fizice, sau între 20.000 şi 100.000 lei, în cazul persoanelor juridice (plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate). Însă autoritățile au suspendat recent aplicarea sancțiunilor până la 30 septembrie 2022.

În cazul SAF-T, de la 1 iulie 2022 a intervenit obligativitatea raportării în acest sistem pentru marii contribuabili care au fost incluși în această categorie la finalul anului trecut (prima fază a implementării a demarat la 1 ianuarie 2022, cu companiile aflate de mai multă vreme pe lista de marii contribuabili).

În concluzie, începând din luna iulie 2022, multe companii sunt puse în fața implementării unor mecanisme de raportare IT complexe și care necesită multiple transformări în procesele interne, consumatoare de resurse importante. Mediul de afaceri își dorește digitalizarea relației cu ANAF pentru a reduce birocrația, dar este necesar un timp suficient de pregătire și să fie disponibile documentații tehnice integrale pentru companiile vizate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

CTP--

Un exemplu admirabil de logică matematică dat de președintele Dan în legătură cu alegerile anticipate: „Toate sondajele ne spun că vom fi cam tot acolo, fără posibilitatea de a forma o majoritate. Nu ar avea niciun fel de logică. Plus încă 3-4 luni de alegeri, în care partidele, în mod logic, legitim, se vor ataca unele pe altele.

Citește mai mult

Delta Dunării – vecina discretă a războiului din Ucraina

Mulți ani la rând, am ales să îmi petrec primele zile de vară acasă, la Tulcea, locul unde începe Delta Dunării, cu plaja de la Sulina sau cea de la Sf. Gheorghe, destinații de defulare în natură si mai ales de liniște. De patru ani, de când a început războiul din Ucraina, am ajuns din ce în ce mai rar pentru relaxare și din ce în ce mai des pentru muncă: Delta Dunării a devenit un loc de interes pentru jurnaliștii străini, mai ales în contextul războiului.

Citește mai mult

Vacanța la plajă / sursa foto: Profimedia

Cu sare în păr, nisip prin mașină, urme de bronz și piele arsă ne apropiam de București cu cei 3 copii pe bancheta din spate, după 5 zile la mare. Drumul a fost liniștit, băiețelul (5 ani) a ascultat muzică cu noi, iar fetele (3 ani, respectiv bebe de 10 luni) au dormit majoritatea drumului.

Citește mai mult