Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Cât de poluat este aerul pe care îl respirăm. Punctele roșii de pe harta României. Cum poți să ai și tu un senzor de măsurare a calității aerului în proximitate

Poluare București

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Calitatea aerului pe care îl respirăm scade semnificativ în timpul sezonului rece, iar acest aspect ar trebui să ne preocupe cu prioritate, având în vedere impactul pe care poluarea îl are asupra sănătății noastre.

Principalele surse de poluare a aerului în această perioadă sunt, pe de o parte, particulele în suspensie provenite în urma folosirii combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor, iar pe de altă parte, traficul, potrivit reprezentanților Airly.

Exemplul Cracoviei, care în 2019 a interzis prin lege utilizarea lemnelor și a cărbunelui pentru încălzirea locuințelor, arată că presiunea venită din partea cetățenilor poate convinge autoritățile să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple este necesar ca, mai întâi, fiecare dintre noi să știe cât de poluat este aerul pe care îl respiră.  

Top 5 al celor mai poluate regiuni din țară

Statisticile Airly, prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului din România, arată că în primele 10 luni ale acestui an, în Ilfov, București, Mureș, Brașov și Călărași s-a înregistrat cel mai mare număr de zile în care norma PM 10 a fost depășită.

(clic pe imagine, pentru a mări)

În general, calitatea aerului este mai scăzută în timpul iernii, iar explicația este cât se poate de simplă.

„Principalul motiv îl reprezintă faptul că, în toate țările cu niveluri slabe ale calității aerului, principala sursă de poluare cu particule este încălzirea casnică. Prin urmare, cantitatea de combustibili solizi arși folosiți este determinată de temperatura aerului din exterior. Al doilea motiv pentru creșterea poluării în timpul iernii, pe care îl facilitează și primul, este efectul produs de aerul care „captează” poluarea în părțile inferioare ale atmosferei”, potrivit reprezentanților Airly, care au subliniat că și traficul reprezintă o sursă importantă de poluare a aerului, din cauza emisiilor de dioxid de azot.

Iată care a fost situația în primele trei luni ale anului 2020, comparativ cu lunile de vară:

 



Zonele verzi de pe cele două hărți nu indică neapărat un aer mai curat, în unele dintre acestea nefiind încă instalați senzori de monitorizare.

De ce e nevoie de o rețea independentă de monitorizare a calității aerului

Calitatea aerului din România este evaluată la nivel oficial prin intermediul a 148 staţii automate din întreaga țară, care alcătuiesc Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA). Raportul Agenției Naționale pentru Protectia Mediului “Calitatea aerului în România în anul 2019” arată faptul că măsurătorile oficiale nu au fost tocmai riguroase.

De exemplu, anul trecut, dioxidul de azot a fost monitorizat la mult mai puține stații decât în 2018, din cauza defecțiunilor apărute în RNMCA. Astfel, în 2018 au fost luate în considerare 107 stații care au monitorizat dioxidul de azot, iar în 2019 doar 81 de stații, potrivit unei analize Greenpeace

De asemenea, Bucureștiul nu s-a mai regăsit pe lista orașelor cu depășiri ale mediei anuale pentru dioxid de azot în 2019, dar asta pentru că acest poluant nu a fost monitorizat decât la o singură stație, comparativ cu toate cele 8 stații care au monitorizat poluantul în 2018.

Pentru evaluarea prafului (PM10) în București au fost luate în calcul 4 stații în 2019, față de 5 stații în 2018, iar în ceea ce privește PM 2.5, considerat de specialiști ca fiind cel mai periculos indice de poluare, a fost monitorizat în 2019 la doar două dintre cele opt stații existente în București, potrivit sursei citate.

În acest context, mai ales că exemplele pot continua, extinderea rețelei independente de monitorizare a calității aerului este mai mult decât binevenită.

Airly vrea să ajungă la 400 de senzori de monitorizare a calității aerului din România

În prezent, Airly măsoară calitatea aerului din România prin intermediul a 115 de senzori instalați în 18 orașe. La această acoperire s-a ajuns după campania de la începutul acestui an, când rețeaua integra doar 23 de senzori din 5 orașe.

În perioada 9 noiembrie-31 decembrie, are loc cea de-a doua campanie #RomâniaRespiră, la sfârșitul căreia Airly și Philips și-au propus ca rețeaua să ajungă să integreze 400 de senzori de monitorizare a calității aerului. La această ediție, Philips va dona 25 de senzori, care vor fi instalați în locații alese prin vot, pe Facebook, pe clădirile unor școli. Asta pentru a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește calitatea aerului, în rândul copiilor.

În cadrul acestei campanii, orice persoană se poate implica prin achiziția unui senzor într-un oraș din țară, printr-o donație sau achiziție directă. De fiecare dată când este acoperit costul unui senzor PM, respectiv 353 de euro, Airly îl montează în zona cu cele mai multe voturi.

Soluții pentru reducerea poluării aerului

În condițiile în care poluarea aerului provoacă anual moartea a 7 milioane de oameni și reprezintă cauza pentru aproximativ un sfert din decesele cauzate de cancerul la plămâni, de bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătații, e necesar ca fiecare dintre noi să conștientizeze importanța aerului pe care îl respiră, să știe care este calitatea lui, eventual și dintr-o sursă independentă, și să ia măsuri atunci când situația o impune.

Sigur că autoritățile sunt cele care pot implementa măsuri în acest sens, dar un rol important îl poate juca și presiunea pusă de cetățeni. Cel puțin în cazul Cracoviei a funcționat. Și s-au găsit soluții care pot fi implementate și la noi.

„În ceea ce privește poluarea cu particule, principala metodă de combatere este renunțarea la folosirea combustibililor solizi pentru încălzirea locuințelor. Un exemplu grăitor în ceea ce privește influența rețelei Airly asupra acestui fenomen este situația din Cracovia. Aici citirile senzorilor Airly au ajutat la convingerea autorităților locale de a interzice folosirea combustibililor solizi în oraș, în 2019. Cât despre fenomenul poluării cu gaze, în principal cu dioxid de azot, acesta este legat de trafic. Astfel că poate fi combătut introducând limite de trafic, limite de viteză, zone verzi (fără trafic sau doar vehicule electrice), îmbunătățirea sistemului de transport public (mai multe conexiuni, bilete gratuite în timpul incidentelor extreme de smog), construirea de piste pentru biciclete și e-scutere”, potrivit reprezentanților Airly. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult