Imagine de la un protest față de starea precară a aerului în București, în martie 2020. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Calitatea aerului pe care îl respirăm ar trebui să fie o preocupare constantă pentru fiecare dintre noi, în condițiile în care este unul dintre principalii factori care ne influențează starea de sănătate. Cu atât mai mult cu cât, în România, lucrurile nu stau deloc bine la acest capitol, iar autoritățile nu reușesc să intervină eficient pentru a gestiona principalele surse de poluare a aerului.
Una dintre aceste surse o reprezintă și particulele în suspensie care provin, în special, din trafic, sistemul de încălzire a populației și activitatea industrială. Aceste particule devin o reală problemă atunci când diametrul lor este mai mic de 10 micrograme (PM 10, PM2.5) pentru că pătrund prin nas și gât și ajung în alveolele pulmonare, provocând astfel numeroase probleme de sănătate. Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, dar și copii sub 15 ani, care respiră mai repede decât adulții și preponderent de gură, ceea ce înseamnă că inhalează o cantitate mai mare de poluanți.
Datele Airly, prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului din România, arată că în primele 10 luni ale acestui an, în Ilfov, București, Mureș, Brașov și Călărași s-a înregistrat cel mai mare număr de zile în care norma PM 10 a fost depășită.
clic pe imagine pentru a mări
Astfel, din 305 zile, județul Ilfov a avut 30 zile în care concentrația admisă de 50 µg/m3 a fost depășită, Bucureștiul, 23, Mureșul 20, iar județele Brașov și Călărași câte 17 zile.
(clic pe imagine pentru a mări)
Datele pentru primele 3 luni ale anului indicau aproximativ același regiuni ca fiind problematice. În cele trei de vară însă, calitatea aerului s-a ameliorat, dar Mureșul și Suceava au întregistrat peste 25 de zile în care indicele de referință a fost depășit. Zonele verzi de pe cele două hărți nu indică nepărat un aer mai curat, în unele dintre acestea nefiind încă instalați senzori de monitorizare.
clic pe imagine pentru a mări
Comparativ cu noiembrie 2019, localitățile care au înregistrat cea mai semnificativă deteriorare a calității aerului sunt Medgidia, Tecuci, Târgu-Mureș, Bistrița și Bătești. La polul opus se află Constanța, Turnu Măgurele, Mangalia, Rovinari și Siret.
clic pe imagine pentru a mări
Zonele „fierbinți” din regiunile cu cel mai poluat aer
În regiunile în care se respiră cel mai poluat aer, raportat la norma PM10, sunt mai multe puncte „fierbinți”. În Ilfov, de exemplu, localitățile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de zile cu depășirea normei, în primele 10 luni ale acestui an, sunt: Sintești (48 de zile), Popești-Leordeni (35), Tamași (29), Corbeanca (29), Otopeni (28) și Voluntari (22).
Șapte dintre cei 10 senzori care au înregistrat cele mai mari valori în România, în primele 10 luni ale anului, sunt în București: pe Doctor Romniceanu Grigore, Șos. Giurgiului, Soș. București Târgoviște, Sabinelor, Bulevardul 1 Decembrie 1918, Șoseaua Viilor (lângă Institutul Marius Nasta) și Calea Giulești.
clic pe imagine pentru a mări
Calitatea aerului din București este comparabilă cu cea din Varșovia și mai bună decât în Sofia sau Zagreb, dar slabă comparativ cu Londra, Madrid sau Berlin.
Cum extindem rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului
În prezent, prima rețea de monitorizare independentă a calității aerului, lansă de Philips România și Airly în 2018, numără 115 senzori amplasați în 18 orașe. La această acoperire s-a ajuns în urma unei campanii derulate la începutul acestui an, când rețeaua integra 23 de senzori din 5 orașe. Au fost instalați 78 de senzori noi, dintre care 39 au fost donați de Philips, iar restul au fost achiziționați direct (9.400 euro) sau din donații (4.600 euro).
În perioada 9 noiembrie-31 decembrie, are loc cea de-a doua campanie #RomâniaRespiră, (https://repairtheair.org/romaniarespira/), al cărei obiectiv este creșterea numărului senzorilor de monitorizare a calității aerului în timp real, la 400.
La această ediție, Philips va dona 25 de senzori, care vor fi instalați în locații alese prin vot pe clădirile unor școli, ca parte a inițiativei de a crește gradul de conștientizare în ceea ce privește calitatea aerului, în rândul generațiilor tinere.
În cadrul acestei campanii, orice persoană se poate implica prin achiziția unui senzor într-un oraș din țară, printr-o donație sau achiziție directă (https://repairtheair.org/romaniarespira/). De fiecare dată când este acoperit costul unui senzor PM, respectiv 353 de euro, Airly îl montează în zona cu cele mai multe voturi.
Autoritățile se autosesizează, dar nu găsesc sursele de poluare
În prezent, aproximativ 100.000 de români folosesc aplicația airly.eu, dar și alte sisteme independente de monitorizare a calității aerului, și mulți dintre ei semnalează pe rețelele de socializare atunci când parametri depășesc limitele normale. Și o fac înaintea autorităților care, și atunci când se autosesizează, nu reușesc să identifice cauza creșterilor semnificative ale particulelor nocive.
Un studiu al Institutului Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București, la emisia totală de PM10 în aer contribuie traficul rutier (48,4%), încălzirea rezidențială (39,2%) și sectorul industrial și de servicii (11,7%). Cu toate acestea, în condițiile în care traficul s-a redus ca urmare a restricțiilor impuse de pandemie, au fost multe zile în care norma PM10 a fost depășită, în special noaptea și în weekend. Cel mai recent, chiar la sfârșitul lui octombrie.
De ce este important să știm care e calitatea aerului pe care îl respirăm
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că popularea aerului provoacă anual moartea a 7 milioane de oameni și reprezintă cauza pentru aproximativ un sfert din decesele cauzate de cancerul la plămâni, de bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale. Cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele care suferă deja de diverse afecțiuni, copiii sub 15 ani și bătrânii.
În plus, studiile au arătat că mortalitatea la pacienții cu COVID 19 este de 3 ori mai mare în zone poluate.
Astfel, monitorizarea independentă a calității aerului este esențială pentru a ști ce fel de aer respirăm. Cunoașterea parametrilor pe care trebuie să îi urmărim și sesizarea autorităților atunci când aceștia depășesc limitele admise, reprezintă un pas important pentru ca în viitor să respirăm un aer mai curat.
„Experiența din alte țări ne-a confirmat necesitatea construirii unor rețele locale de senzori de monitorizare a aerului în timp real, pentru ca oamenii să devină din ce în ce mai conștienți de importanța calității aerului pe care îl respiră. În România, cu ajutorul Philips și al unei comunități preocupate de calitatea aerului, ne apropiem de îndeplinirea obiectivului de a construi o rețea națională de senzori Airly. A doua etapă a campaniei „România respiră” va contribui cu siguranță la creșterea gradului de conștientizare cu privire la calitatea aerului în România și îi va încuraja pe oameni să ia măsuri cu privire la această problemă. Impactul negativ pe care aerul poluat îl are asupra sănătății și bunăstării oamenilor a fost deja confirmat în mai multe publicații științifice și discutat pe larg în ultimii ani. Totodată, contextul impus de pandemie și relația puternică dintre aerul poluat și răspândirea virusului fac ca provocarea noastră să fie și mai apăsătoare în aceste zile”, spune Wiktor Warchałowski, CEO și cofondator Airly, care monitorizează calitatea aerului din România și alte 29 de țări europene.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.